“Pentru a dezvolta comuna am accesat fonduri europene. Chiar dacă avem obiective turistice aici şi o infrastructură prielnică, localnicii nu ar putea trăi din turism, nu este o alternativă”, spune primarul, Traian Gligor

Situată pe cursul mijlociu al râului Arieş, comuna Bistra este atestată documentar încă de la 1437, cunoscută fiind ca “sat cnezial”, condus de cneazul de Bezere. Numele comunei provine de la cuvântul slav Bistra, care înseamnă “apă repede”, iar localitatea este una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Arieşului.

Astăzi comuna Bistra are o populaţie de circa 5200 locuitori şi are în componenţă 35 de sate care se întind pe o suprafaţă de 132 kilometri pătraţi. Este administrată de primarul Traian Gligor, fiu al satului, care provine dintr-o familie de mineri cu 8 copii. S-a născut în anul 1973 şi a absolvit studiile liceale în oraşul Cluj-Napoca, după care a urmat cursurile Facultăţii de Roboţi Industriali din cadrul Universităţii Tehnice Cluj. În anul 2009 a absolvit şi Facultatea de Cadastru din cadrul Universităţii Tehnice Timişoara. Are de asemenea peste 20 de cursuri şi specializări în domeniul administraţiei.

Domnule primar, ce a însemnat pentru dumneavoastră anul 2011?

-Pentru mine şi cred că în acelaşi timp şi pentru echipa pe care o conduc, 2011 a fost un an al încercărilor reuşite. A fost greu, dar şi frumos, pentru că am reuşit să începem implementarea celui mai important program al acestui mandat: asfaltarea a 16 străzi, introducerea canalizării, dotarea centrului After School, susţinerea corului Iuliu Coroiu, fără însă de a uita depunerea altor proiecte pentru drumuri comunale şi forestiere.

De când lucraţi în administraţia publică locală?

- Lucrez în administraţia publică locală a comunei Bistra de la absolvirea studiilor universitare şi postuniversitare, mai exact din anul 1997. Am ocupat mai multe funcţii în aparatul de specialitate al primarului timp de 7 ani, după care am fost ales ca primar. Cu alte cuvinte, din cei 15 ani de activitate în primărie, aproape 8 ani am activat ca primar.

V-a fost de folos experienţa acumulată în primii ani lucraţi în primărie ?

- Sigur că da. La instalarea în funcţia de primar deja cunoşteam problemele comunei şi a comunităţii, cunoşteam echipa din primărie şi acumulasem o oarecare experienţă în administraţie, experienţă cu care să pornesc de acum la drum în calitate de primar. Nu a fost însă nici aşa prea uşor, a trebuit să trec alături de echipa din primărie la lucru, să scriem proiecte şi să identificăm surse de finanţare. A fost destul de greu, deoarece a trebuit reorganizat întreg aparatul de specialitate al primarului, iar mai apoi săi motivez, astfel încât acum să putem culege roadele muncii noastre.

Haideţi să vorbim de rezultate.

- De la începutul primului mandat am reuşit împreună cu cetăţenii să realizăm mai multe proiecte destinate în principal îmbunătăţirii standardelor de viaţă ale locuitorilor comunei. Astfel, pentru tinerii din comună a fost construită o modernă sală de sport, o investiţie realizată printr-un program derulat de Compania Naţională de Investiţii. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor şi preşcolarilor a fost schimbat în întregime mobilierul din şcolile şi grădiniţele comunei, iar la toate unităţile de învăţământ care funcţio – nează au fost realizate lucrări de reparaţii sau reparaţii capitale, lucrări de alimentare cu apă a grupurilor sanitare etc. Tot în perioada primului mandat am achiziţionat un buldo-escavator în valoare de 57.000 euro, prin leasing. S-a implementat un proiect de informatizare a administraţiei locale, cu cofinanţare europeană (PHARE), în valoare de 23.000 euro. S-au efectuat lucrări de montare şi reabilitare corpuri de iluminat stradal în centrul comunei, precum şi extindere în zonele Valea Mare, Păşteşti, Valea Dobrii şi Gârde. Iar în anul 2007 am demarat lucrările de execuţie a noului Cămin Cultural, lucrări întârziate de litigiul din instanţă cu privire la imobilul respectiv. În anul 2010 s-au finalizat procedurile de implementare a proiectului Phare 2006 “Colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Baia de Arieş şi a 5 comune limitrofe-staţie de transfer”, în baza parteneriatului dintre comuna Bistra, oraşul Baia de Arieş şi cele 4 comune din aval. Prin FRDS, comuna Bistra în parteneriat cu Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba şi Ecotur Bistra a implementat proiectul “Serviciul Social de Îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice Bistra”. Tot în 2010 a fost finalizat proiectul derulat prin FRDS, Consiliul Local Bistra în parteneriat cu comunităţile Creţeşti şi Gârde “Reabilitare drum sătesc Gârde –Pleşa” şi “Reabilitare DC 145 Creţeşti”, iar în parteneriat cu ANDZM şi comunitatea Valea Mare s-a reabilitat DC 97 km 0.00 – 2.100, cu bani de la Banca Mondială.

Aţi vorbit de primii ani în primărie. Ce ne puteţi spune de al doilea mandat?

- În anul 2009, Primăria Bistra depunea un proiect integrat denumit “Moder – nizarea infrastructurii rutiere, de mediu, socială şi culturală în comuna Bistra”, un proiect în valoare totală eligibilă de 2.489.848 euro, în cadrul Măsurii 322 şi Planului Naţional de Dezvoltare Rurală. Astăzi, după aproape trei ani de alergături, mii de documente, muncă asiduă şi susţinută, ne putem mândri cu cea mai mare realizare post revoluţionară . Proiectul vizează asfaltarea a 16 străzi, în lungime totală de 4,8 kilometri, înfiinţarea unei reţele de canalizare menajeră şi construirea unei staţii de epurare, costul de execuţie fiind de 4.731.564 lei. Tot în cadrul aceluiaşi proiect va fi înfiinţat un centru de îngrijire copii Tip After School în satul Bistra şi un centru de conservare şi promovare a patrimoniului cultural tradiţional al comunei. Tot în perioada celui de-al doilea mandat, prin Programul Phare a fost implementat proiectul “Asigurarea unui serviciu de voluntariat modern”, prin introducerea de noi instrumente şi mecanisme de gestionare a situaţiilor de urgenţă.

De unde bani pentru aceste investiţii?

- Fondurile bugetului local pentru anul 2011 au fost de 4,3 miliarde lei. Marile investiţii în comuna Bistra le demarăm pe fonduri europene prin Măsura 322. Am atras în comună investiţii de peste 10 miliarde lei, iar luna trecută am primit aviz favorabil privind finanţarea pentru proiectul “ Accesibilizarea fondului forestier în comuna Bistra”, pe măsura 125b, în valoare de 1500.000 euro. Aceştia sunt banii noştri, bani europeni şi prea puţine fonduri de la bugetul local. Ca să putem realiza toate acestea am muncit şi am făcut echipă cu angajaţii primăriei. Vreau să le mulţumesc tuturor pentru eforturile uriaşe făcute. Vedeţi dumneavoastră, un om, un primar, dacă nu are o echipă puternică, bine pregătită şi profesionistă, nu poate face de unul singur aproape nimic. La noi la Bistra, totul a funcţionat asemenea unui ceasornic. Ne-am ajutat, ne-am completat şi am muncit pentru acelaşi scop, să modernizăm comuna. Când spun că vrem să modernizăm comuna, nu mă refer strict la infrastructură, ci am în vedere toate componentele care contribuie la dezvoltare şi modernizareeducaţie, sănătate, sport, cultură, economie etc. Nu se poate realiza nimic fără o strategie anume, însă totul depinde din păcate de posibilităţile financiare pe care le avem. În permanenţă caut să atrag fonduri şi investiţii pentru dezvoltarea celei mai mari comune ca suprafaţă locuită din Uniunea Europeană. Alte noi investiţii propuse a fi realizate în acest an sunt amenajarea unei parcări, înfiinţarea unui centru local de informare turistică şi serviciu de promovare a turismului rural în comuna Bistra, extindere şi întreţinere iluminat public, realizare unităţi la vestiare şi grup social la baza sportivă Bistra.

Ce aţi dori să mai amintiţi ?

-Anul trecut în luna iunie am inaugurat centrul Biblionet, primul centru din Apuseni, dotat cu calculatoare de ultimă generaţie şi internet pentru toţi cei care vor să acceseze pagini web. Şi la capitolul sănătate spun că stăm bine. Medicii de familie au fiecare cabinete pentru consultaţii medicale, iar în comună nu lipsesc nici punctele farmaceutice, iar cadrele medicale care îşi desfăşoară aici activitatea au un înalt nivel de pregătire. În cursul acestui mandat am realizat cel mai modern teren de sport cu gazon artificial din mediul rural din Apuseni. Exemplul nostru l-au urmat şi alţii, însă vreau să vă spun că foarte mulţi jucători amatori vin să joace fotbal aici la Bistra. Acest fapt ne-a determinat să organizăm mai multe campionate de fotbal, atât pentru bistreni, cât şi pentru cei care vin să joace la Bistra. Totodată am înfiinţat Asociaţia Sportivă “Drum Nou”, pentru promovarea sportului rege, iar pe lângă fotbal mai avem şi majorete şi un club de karate, ce au obţinut numeroase trofee şi distincţii, au purtat numele comunei noastre în Europa, participând în noiembrie 2011 la Campionatul European de karate Padova–Italia, obţinând rezultate deosebite.

Anul acesta, membrii corului Iuliu Coroiu vor avea costume populare noi pentru scenă, iar noi administraţia locală vom avea scenă pentru spectacole şi instalaţie de lumini şi sunet. Cel mai dificil capitol este însă cel economic. Într-o ţară aflată într-o permanentă criză economică, investiţiile sunt mici,investitorii au căutat alte medii prielnice în care să-şi desfăşoare afacerile, prin urmare toţi avem de suferit. Cetăţenii nu au unde munci, iar la bugetul local veniturile sunt infime. Totuşi vă pot spune că suntem în discuţii cu mulţi investitori care ne cer tot felul de lămuriri şi de informaţii cu privire la situaţia comunei noastre.

Care sunt activităţile economice specifice comunei ?

-Ocupaţia de bază a locuitorilor este în prezent prelucrarea primară a lemnului, agricultura, creşterea animalelor şi comerţul. Cândva aici se putea vorbi de minerit, astăzi însă această ocupaţie de bază aproape că a dispărut. Administraţia locală se implică sprijinind gratuit pe toţi locuitorii care îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de fonduri nerambursabile prin Măsura141, până acum în cele două sesiuni fiind deja depuse peste 35 proiecte. Sperăm ca pentru sesiunile viitoare să putem asigura consultanţă crescătorilor de animale din comună să poată depune noi proiecte pentru a dezvolta şi mai mult zootehnia.

Care este potenţialul turistic al comunei Bistra, ce obiective turistice anume pot fi vizitate?

-Obiective turistice există, însă chiar dacă infra – structura ar fi prielnică, această activitate nu ar putea constitui o alternativă, o ocupaţie a oamenilor de aici. Turiştii care tranzitează comuna Bistra pot vizita : Pietrele de la Dube, Fagii lui Ursuţ din satul Băleşti, Cantonul Silvic Valea Devii, Cazemata partizanilor de la Groşi, rezervaţia botanică Molhaşurile Căpăţânei, Muntele Mare, Fântâna Spiruli din Munceloase, dar şi altele. Ca manifestare culturală care dăinuie de aproape 260 de ani este Prăgşorul, un obicei al perioadei paştelui, însă nu putem omite nici manifestările “Acasă la Bistra” şi “Mişcare şi tradiţie la Bistra”.

Ce facilităţi ar putea oferi comuna Bistra unor posibili investitori?

-Munţii noştri nu poartă numai aur, pe munţii noştri încă mai există lemn, avem cinci văi cu căderi de apă şi un curs de apă în lungime de 7 kilometri, cursul Arieşului. Tot prin comuna noastră trece magistrala de aducţiune a apei Mihoieşti-Dealul Piciorului. În comuna Bistra există o forţă de muncă calificată, atât în domeniul minier cât şi în domeniul prelucrării lemnului şi al confecţiilor.

Dacă tot aţi amintit de minerit, cum vedeţi dezvoltarea mineritului în Apuseni?

- Până la închiderea acestei activităţi în zona noastră, activitatea de bază în rândul locuitorilor comunei Bistra era mineritul. Oamenii noştri lucrau la minele de la Roşia Montană, Haneş, Roşia Poieni şi Baia de Arieş. Vă pot spune că susţin orice proiect minier care respectă legislaţia de mediu, mineritul în Apuseni poate fi din nou o şansă la o viaţă mai bună a oamenilor de aici. Şi eu sunt fiu de miner şi nu cred că există vreo familie aici în zona noastră care să nu fi avut vreun miner.

Ce doriţi să le transmiteţi localnicilor ?

- Vreau ca anul acesta să finalizăm proiectele începute. Noi echipa care am contribuit la această investiţie putem să ţinem capul sus şi să privim în ochii bistrenilor. Am făcut tot ceea ce ne-a stat în putinţă să dezvoltăm comuna. Eu spun că am reuşit, însă părerea bistrenilor se va când vor pune ştampila pe cel care merită. Consider că în cei aproape opt ani de când cetăţenii comunei mi-au acordat încrederea lor nu a existat nici o problemă la care să nu avem soluţii ori alternative. Sper ca şi în viitor bistrenii să mă susţină în tot ceea ce fac, iar eu nu pot decât să le promit că întotdeauna voi lucra în folosul lor.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole

Horea, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu, omagiaţi la Bistra

În localitatea Bistra, Asociaţia “Avram Iancu”, Filiala Câmpeni împreună cu elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII “Nicodim Ganea” din comună, coordonaţi de învăţătorul Avram Bucea, preşedinte al Asociaţiei...

Proiectul depus de comuna Bistra al doilea clasat la nivel naţional

Primăria Bistra a primit o notificare din partea Centrului Regional de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (C.P.D.R.P.), prin care este invitată să se prezinte la sediul centrului pentru a semna contractul de finanţare pentru...

Au luat decizia de a se constitui într-o asociaţie

La iniţiativa primarului comunei Bistra, Traian Gligor, pensionarii din comună au luat decizia de a se constitui într-o asociaţie. Modelul a fost luat după ce pensionarii din Abrud, Roşia Montană şi Câmpeni s-au...