„O comună care arată cu adevărat european datorită oamenilor de aici care au muncit cu propriile mâini la modernizarea infrastructurii”, spune cu mândrie în glas primarul Nicolae Raţ.

Comuna Blăjeni se învecinează cu 3 comune din judeţul Alba – Ciuruleasa, Sohodol şi Vidra. Localitatea Blăjeni este atestată documentar în anul 1439. Momentele majore din istoria comunei sunt legate de marile evenimente care au marcat istoria moţilor şi a Transilvaniei: Răscoala de la 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan şi Revoluţia de la 1848- 1849, condusă de Avram Iancu. Satele comunei Blăjeni şi-au luat numele de la anumite familii, de la diverse forme de relief sau ape, bogăţii naturale sau de la numele unor animale.

Acum destinele localnicilor din Blăjeni sunt conduse de peste 11 ani de primarul Nicolae Raţ, fiu al satului pentru că aici s-a născut şi tot aici, astăzi, pune umărul la dezvoltarea şi modernizarea comunei. Unul dintre localnici, om trecut de prima tinereţe îşi descria primarul a fi “un pui de neamţ”.

Domnule primar, câteva cuvinte despre dumneavoastră.

-Sunt fiu al satului, m-am născut şi am crescut aici, în comuna cireşarilor, la Blăjeni. Lucrez în administraţia locală încă din anul 1976, când am devenit secretarul Primăriei Blăjeni, iar mai apoi preşedinte de cooperaţie. Sunt căsătorit şi am un copil.

Cum aţi găsit comuna când aţi preluat fotoliul de primar?

- Nu aş dori să jignesc pe nimeni, dar vă pot spune că era o comună unde nu se mai putea întrevedea vreun viitor, o localitate în paragină, o localitate de unde populaţia migra în număr mare spre oraş.

Care a fost primul pas?

- Prioritar a fost crearea şi apoi modernizarea infrastructurii rutiere, realizând peste 30 de kilometri de drum comunal în toţi aceşti ani, în regie proprie. Spun asta, pentru că am depus în anul 2007 un proiect cu finanţare pe Măsura 577, pentru modernizarea DC 12B Criş-Reţi-Dragu Brad, în lungime de 4,5 kilometri, un proiect realizat în proporţie de 25 %. Am cheltuit o groază de bani cu tot felul de studii, iar apoi proiectele depuse şi aprobate nu au primit finanţare fie deloc, fie doar parţială. M-am ocupat de asemenea de achiziţionarea utilajelor de construcţie (buldozere, buldoescavator, cilindru vibrocompactor, ifron, autobasculante). Am înţeles că astăzi se poate ajunge cu maşina în satele comunei, aproape la orice gospodărie.

Cum aţi reuşit?

- Cu greu, dar am reuşit. Numai în anul 2010 am construit peste 40 de kilometri drum de pământ, o mare parte din aceste drumuri făcând posibil accesul mijloacelor auto spre gospodării. Toţi aceşti zeci de kilometri de noi drumuri săteşti i-am realizat în regie proprie. Au fost perioade în care am avut chiar şi 100 de angajaţi, am dat oamenilor de lucru, oameni care nu mai aveau un loc de muncă şi iată am creat o infrastructură nouă şi am modernizat- o pe cea existentă, care era destul de degradată. În majoritatea satelor se putea ajunge acum zece ani doar cu căruţa ori cu piciorul, astăzi se poate ajunge la peste 80% dintre gospodării cu maşina. Avem drum care face legătura cu comuna Sohodol, cu comuna Avram Iancu, comuna noastră nu mai este izolată.

Am văzut că din centrul comunei pleacă mai multe drumuri săteşti asfaltate spre unele sate aparţinătoare.

- Este adevărat. Probabil nu am fost destul de credibil, aproape tot ceea ce vedeţi astăzi aici a fost realizat cu fonduri din bugetul primăriei şi în regie proprie. Atunci când oamenii văd că sunt sprijiniţi de primărie, muncesc zi şi noapte. Vă pot spune şi locuitorii comunei ştiu bine, cu sprijinul lor am asfaltat kilometri întregi de drum la lumina becului. Comuna Blăjeni are oameni foarte săritori şi gospodari. Numai în perioada anilor 1976-1980 în comuna noastră a fost finalizat procesul de electrificare, peste 90% din costul lucrărilor fiind suportate de către locuitorii comunei. Ei au săpat gropile pentru stâlpii de curent electric, ei au procurat stâlpii. Oamenii de aici au un caracter a parte, avem o populaţie paşnică şi unită. Drumurile care nu sunt asfaltate sunt pietruite, numai anul trecut am achiziţionat de la societatea Cuprumin Abrud peste 300 tone piatră concasată, iar anul acesta peste 100 tone, iar dacă voi reuşi achiziţionarea unei autobasculante Tatra, în câteva luni nu vor mai exista drumuri de pământ, toate vor fi pietruite.

Are comuna reţea de apă şi canalizare?

- În prezent 90% dintre gospodării beneficiază de apă curentă. Din păcate, deespre o reţea de canalizare nu se poate vorbi, configuraţia terenului nepermiţând construcţia unor astfel de reţele.

Care este ocupaţia de bază a localnicilor?

- Ocupaţia de bază a locuitorilor de aici este agricultura, îndeosebi creşterea animalelor şi albinăritul. Peste 80% dintre pensionari sunt foşti minieri care au lucrat la minele Barza, Roşia Montană şi Deva. Au parcurs zeci de kilometri cu maşina până la acele exploatări miniere şi apoi încă câţiva kilometri pe jos până la casele lor.

Ce lucrează tinerii din comuna Blăjeni?

- Mulţi tineri au ales să lucreze în străinătate, iar femeile îndeosebi lucrează în industria textilă şi tricotaje. Este foarte greu, nu există mijloace de transport, iar proprietarii acelor firme nu suportă cheltuielile de transport ale muncitorilor.

Câte şcoli mai funcţionează astăzi în comună?

- Mai sunt două şcoli, una primară şi una gimnazială care de la 15 septembrie 2011 a fost însă desfiinţată din cauza scăderii numărului elevilor, iar ambele unităţi de învăţământ au fost reabilitate. Sporul demografic este unul negativ de 1-20, adică o naştere la 20 de decese.

Dacă ar fi să vorbim de cultură şi turism, ce ne-aţi spune ?

- În comuna noastră funcţionează un ONG “Tulnicul”, o formaţie artistică cu 60 de membri, o formaţie de tulnicărese şi un taraf. În fiecare an aici se organizează festivalul “La Izvorul Crişului” aflat deja la a 24-a ediţie şi Festivalul “Ţuicii de cireşe”. Anul trecut am participat la Festivalul de la San Remo cu aceste formaţii artistice. Avem Rezervaţia naturală Vulcan, Peştera Huda Bolundului-locul unde Avram Iancu a stat ascuns şi Peştera de la Strâmba.

Cum vedeţi viitorul comunei ?

-Am putea vorbi despre dezvoltarea turismului şi a agroturismului montan, însă ne lovim de acelaşi impedimentinfrastructura. Zona noastră este o zonă îndrăgită de foarte mulţi turişti, însă cineva trebuie să dea tonul. În prezent lucrăm la “Casa satului”, o locaţie unde toţi cei interesaţi să petreacă puţinul timp liber o pot face. Tot aici va funcţiona şi un centru pentru păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale locale. De asemenea, un viitor al comunei ar putea fi şi revigorarea mineritului, aşa cum vă spuneam peste 80% dintre pensionari provenind din minerit.

Aţi adus vorba despre minerit. Care este poziţia dumneavoastră faţă de proiectul minier de la Roşia Montană care este relativ aproape de comuna Blăjeni?

- Eu ca primar sprijin acest proiect pe care-l consider benefic pentru zona noastră. De asemenea şi consiliul local susţine acest proiect, un proiect care odată implementat ar crea mii de locuri de muncă. Eu zic că ar trebui trecut de la vorbe la fapte, iar mineritul să funcţioneze după noile tehnici folosite astăzi în lume.

Blăjeni, o comună cu aspect european, cu oameni primitori. M-am despărţit cu greu de acele locuri pitoreşti cu oameni deosebiţi, dar i-am promis primarului că ne vom mai întâlni.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•