• Home
  • Arhivă (PDF)
  • Redacţie
  • Contact

  • Actualitatea în Apuseni
    • Abrud
    • Albac
    • Avram Iancu
    • Bistra
    • Bucium
    • Câmpeni
    • Ciuruleasa
    • Gârda
    • Lupşa
    • Meteș
    • Roşia Montană
    • Scărişoara
    • Sohodol
    • Vadul Moţilor
    • Vidra
  • Eveniment
  • Pagina Ta
  • Proiect Roșia Montana
  • Tradiţii
  • Mozaic
    • Destinaţii de vacanţă
    • Sănătate
    • Ştiaţi că
    • Reţete culinare
    • Reţete culinare de post
  • Alte informații
    • Din Ţara Moţilor
    • Comunicate de presă
    • Scrisoare catre România
    • Alfăm de la I.S.U. “Unirea”
    • Diverse
    • Publicitate

Home » Pagina Ta » Ciuruleasa, o comună care şi-a luat numele de la ciurul folosit de oamenii locului la alesul aurului

Ciuruleasa, o comună care şi-a luat numele de la ciurul folosit de oamenii locului la alesul aurului

Publicat de: Ştefan Tomuş    Taguri:  alesul aurului, ciurul, ciuruleasa, comuna care a luat numele    Data:  decembrie 16, 2011  |  1 Comentariu



„În urmă cu câţiva ani, localnicii de aici lucrau în minerit. Acum încearcă să se descurce cum pot din creşterea animalelor”, spune primarul Radu Marcel Tuhuţ

Ciuruleasa, o comună cu oameni harnici şi gospodari care se întinde pe o suprafaţă de 55,5 hectare care are în componenţă 8 sate-Bidigeşti, Bodreşti, Bogleşti, Buninginea, Gheduleşti, Mătişeşti, Morăreşti şi Vâlcan şi peste 1300 locuitori.

Denumirea comunei vine de la cuvintele sită, ciur şi leasă, trei obiecte pe care oamenii locului le foloseau pentru alesul aurului de pe cele două văi, Valea Cerniţei şi Valea Buninginei.

Destinele comunei Ciuruleasa sunt conduse de aproape patru ani de Radu Marcel Tuhuţ, fiu al comunei, în vârstă de 41 de ani, de profesie jurist. A lucrat în minerit, la Roşia Poieni. În anul 2000 devine consilier local, iar după 4 ani ocupă funcţia de viceprimar.

Domnule primar, mi-aţi spus că administraţia locală a comunei Ciuruleasa este târâtă de ani buni prin procese, pentru achitarea contravalorii unor lucrări efectuate cu fonduri SAPARD. Care este situaţia în prezent?

- Aşa este. Încă din anul 2007 comuna Ciuruleasa este târâtă într-un proces pentru achitarea contravalorii lucrărilor efectuate la drumul comunal DC 156 Ciuruleasa-Bodreşti, lu crare contractată de fostul edil, un proiect finanţat prin fonduri SAPARD, finanţare care însă a fost pierdută din anumite motive, fapt care astăzi nu mai permite conform HG 224/2008 depunerea de proiecte cu finanţare din fonduri europene. Aşadar de aproape 5 ani, comunei Ciuruleasa îi sunt îngrădite drepturile de a accesa fonduri europene.

Cum se descurcă administraţia locală, care sunt proiectele derulate de dumneavoastră în acest mandat şi care a fost sursa de finanţare?

- Încă de la preluarea mandatului, prioritar pentru mine a fost dotarea primăriei cu utilaje terasiere necesare mo dernizării infra structurii locale. Primul proiect implementat a fost cel privind modernizarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, proiect prin care am achiziţionat un buldoexcavator multifuncţional, un sistem de alarmare modern necesar informării cetăţenilor cu privire la posibile calamităţi naturale, echipament de protecţie, echipamente AIT, dar şi alte bunuri necesare situaţiilor de urgenţă. În anul 2008 am depus un proiect pentru modernizarea drumului comunal DC 161-satul Vâlcan, în lungime de 2 kilometri, un proiect finanţat prin HG.577/1997, proiect care a fost aprobat, astăzi fiind realizat în proporţie de 60%. Un alt proiect depus este cel privind modernizarea drumului comunal DC 115 Buninginea- Gheduleşti, proiect care deja a fost aprobat şi care se va derula prin programul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, un proiect în valoare de 300.000 lei pentru care Consiliul Local al comunei Ciuruleasa a emis deja hotărâre de predare a am plasamentului, în vederea realizării acestui obiectiv. Tot începând cu anul 2008 am amenajat drumuri comunale şi vicinale în toate satele unde cetăţenii au solicitat, iar acolo unde existau asemenea drumuri am îndreptat carosabilul şi de două trei ori în această perioadă, întrucât o parte din aceste drumuri având o înclinaţie foarte mare, iar în urma ploilor şi a topirii zăpezilor acestea sunt adesea distruse. Tot în această perioadă au fost construite ziduri de protecţie (gabioane), împotriva surpării malurilor în lungime de peste 500 metri liniari la drumurile comunale DC 115 Buninginea-Gheduleşti şi DC 159 Buninginea Morăreşti cât şi pe DC 158 Ciuruleasa-Bogleşti. În acest an a fost realizată pietruirea unei porţiuni de 700 metri liniari din DC 156 Ciuruleasa-Bodreşti, iar în prezent se lucrează la pietruirea unei porţiuni în lungime de 1,250 kilometri din drumul comunal DC 158 Ciuruleasa-Bogleşti, urmând ca o porţiune de 1,750 kilometri să fie pietruită în primăvara anului 2012. În prezent sunt continuate lucrările şi la DC 161 Vâlcan, urmând a fi turnat covorul asfaltic.

Ce ne sputeţi spune despre obiectivele culturale şi care au fost principalele investiţii în acest domeniu?

-O altă prioritate a mandatului meu a fost continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor şcolilor din comună, fiecare şcoală şi grădiniţă fiind dotată în această perioadă cu sistem de încălzire centralizat, înlocuirea tâmplăriei din lemn cu tâmplărie PVC. În permanenţă am avut în vedere ca funcţionalitatea şcolilor să fie una bună, asigurând atât partea financiară cât şi aprovizionarea cu combustibil solid necesar încălzirii lor. Chiar în acest an, ca urmare a aprobării consiliului local a cantităţii de 120 metri cubi lemn de foc cu titlu gratuit am reuşit alături de echipa mea să asigurăm încă din luna august combustibilul solid necesar încălziri şcolilor. O promisiune făcută tinerilor din comună încă în timpul campaniei electorale a fost de asemenea realizată, este vorba despre terenul de sport cu gazon sintetic, un proiect realizat cu fonduri proprii, dar şi prin munca tinerilor şi cetăţenilor din comună, scopul realizării acestui obiectiv fiind acela de a-i determina pe tineri să renunţe la calculator. Tot în acest an am reuşit să închegăm un ansamblu folcloric local sub numele ”Citera cu dor”, grup format dintr-o echipă de dansatori, taraf, grup vocal de femei, grup vocal de bărbaţi, ansamblu folcloric care a p a r t i c i p a t anul acesta la festivalul “Cultură pentru Cultură”, organizat de Consiliul Judeţean Alba unde a obţinut locul II şi un premiu în valoare de 30.000 lei, bani care vor putea fi folosiţi în modernizarea, amenajarea şi dotarea Căminului Cultural Ciuruleasa. Pot spune că am reuşit deja să facem primele achiziţii – mobilier, sistem audio, costume populare, dar şi alte obiecte utile activităţilor cultural educative.

Care este astăzi ocupaţia de bază a locuitorilor comunei Ciuruleasa?

- Dacă cu doar câţiva ani în urmă ocupaţia de bază a locuitorilor comunei noastre era mineritul, oamenii de aici muncind la exploatările miniere de la Barza, Haneş şi Roşia Montană, astăzi ocupaţia de bază a acestora a rămas creşterea animalelor. Numai în ultimii ani crescătorii de animale din comuna Ciuruleasa au depus peste 30 de dosare pentru accesarea de fonduri europene pe Măsura 141 şi un dosar pentru finanţare pe Măsura 121 pentru înfiinţarea unei microferme, microfermă care a fost deja înfiinţată. O altă ocupaţie este prelucrarea primară a lemnului.

Se poate face în comuna Ciuruleasa şi turism?

-Da, avem în comună monumentul natural Vâlcan, obiectiv inclus în situl natural “Natura 2000”, obiectiv protejat având o floră şi faună unică în ţară. Aici există 18 specii rare de plante alpine şi montane şi 11 specii endemice, dacice şi carpatice (crinul sălbatic, stânjenelul de pădure, garoţiţa de stâncă, floarea de colţ, sângele voinicului, mătrăguna, liliacul de stâncă, mojdreanul), toate de o deosebită importanţă fitogeografică, aici fiind inventariate peste 435 specii de plante. În apropiere se află comuna Roşia Montană.

Ce părere aveţi despre proiectul miner propus acolo?

- Aşa cum vă spuneam, cu doar câţiva ani în urmă majoritatea locuitorilor lucrau în minerit. Cred că acest proiect este binevenit, aici deja există forţă de muncă calificată, iar din punct de vedere social constituie un imbold spre prosperitate. Mineritul în zona noastră trebuie să continue, mai ales că acest proiect minier este un proiect responsabil, modern şi care odată demarat va contribui la creşterea economică a întregii zone.

Ce proiecte de viitor aveţi în plan ?

- Dat fiind faptul că în prezent ocupaţia de bază a oamenilor este creşterea animalelor, în prezent comuna având un efectiv de peste 1000 capete bovine, m-am gândit să amenajez şi să organizez un târg de animale, chiar dacă din anul 2013 va trebui potrivit normelor europene ca vânzarea animalelor să aibă loc prin organizarea de expoziţii cu vânzare. Prioritar pentru mine rămâne tot modernizarea infrastructurii săteşti, tinerii trebuie să rămână aici în comună, să-şi dezvolte gospodăriile şi să-şi creeze microferme zootehnice.

Ce mesaj doriţi să transmiteţi locuitorilor comunei?

- În primul rând doresc să le mulţumesc pentru încrederea şi sprijinul pe care mi l-au acordat. Doresc să-i asigur că şi în viitor voi fi alături de ei şi îi voi sprijini în toate problemele lor.



    Spune şi altora




1 Comentariu la articolul Ciuruleasa, o comună care şi-a luat numele de la ciurul folosit de oamenii locului la alesul aurului

balan costica cristinel

sunt ipresionat de zonele vostre si am sava vizitez vara lui 2012 iulie sau august………abia astept……..

Reply






Lasă un comentariu

Vă rugăm nu utilizaţi cuvinte obscene. Responsabilitatea pentru conţinutul comentariului aparţine autorului!





  Cancel Reply

« Miresmele Crăciunului
Sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou în trecutul Roşiei Montane »
  •  
  • Caută în site

  • Vezi arhive articole site

  • Roşia Montană

    • A fost aprobată rectificarea bugetului local de venituri...
      Consiliul Local al comunei Roşia Montană a aprobat rectificarea bugetului local...

    • Buget pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare...
      Ministerul Economiei a alocat pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare a iazurilor...

    • Ședință ordinară pentru rectificarea bugetului...
      Consiliul Local al comu nei Roşia Montană convocat în şedinţă ordinară în luna...

    • Tradiția pușcatului la Roșia Montană
      Primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, alături de câţi va consilieri...

    • Examen de absolvire pentru 51 de persoane care au urmat...
      Asociaţia Pakiv Ro mânia, împreună cu partenerul său Synthesis Management Consultants...

  • Articole recente

    • Remedii din popor
      Cimbrul, o plantă medicinală străveche, care se spune că protejează şi conferă...
    • Ansamblul „Brădeana-Copiii de Aur” pe podium la festivalul „La porţile Apusenilor”
      Şcoala cu clasele I-VIII „Avram Iancu” din Alba Iulia în parteneriat cu Consiliul...
    • Avem dreptul să știm cine sunt cei care ne decid soarta
      Sindicatul „Viitorul Mineritului” din Roșia Montană, afiliat Confederației...
  • Fotografia săptămânii

    • 53 de medalii pentru karatiştii moţi la Campionatul...
      De curând, la Alba Iulia a avut loc un eveniment marcant pentru artele marţiale...

  • Etichete

    abrud al alba ani apuseni au birouri campeni care cel comunitatilor cu culinare fi inspectoratul la locale mai minier nu o pe pentru peste primire proiect proiectul proiectului retete românia rosia montana sa sa se sesizarilor situatii stiri sugestiilor un unirea urgenta vor Ziua zona în



 
  • Preia flux de stiri RSS

    Flux RSS articole
    Flux RSS comentarii
  • Vă recomandăm

    • Blog – Catalin Hosu
    • Scrisoare catre România
    • Site-ul Roşia Montana Gold Corporation
    • Webcam -centrul istoric Roşia Montană
  • Concurs

    • Lista câştigătorilor la meciul FC Unirea -FC Bihor
      1.Bătrâna Rodica-Roşia Montană 2. Nuţa Marian- Roşia Montană 3. Lazăr Andrei-Roşia...

  • Curs BNR (RON):


 
Copyright © 2007-2012 - Ziarul de Apuseni - Rosia Montana.Toate drepturile rezervate. Dezvoltat de Codelines SRL