Roșia Montană Gold Corporation a început transformarea galeriilor romane în atracții turistice veritabile

În cel mult doi ani, minele romane de la Roșia Montană vor putea fi deschise turiștilor, cu sprijinul Roșia Montană Gold Corporation. O echipă formată din arheologi francezi a început deja lucrul pentru a reconstitui rețeaua de galerii săpate în stâncă în urmă cu 2.000 de ani. Sectorul vizat este cel cunoscut sub numele de galeria Cătălina- Monulești.

Fondurile companiei miniere au permis începerea amenajărilor turistice, iar startul proiectului minier va fi garanția faptului că Roșia Montană va avea un viitor și din punct de vedere turistic.

Comori încă nedescoperite

Şantierul arheologic din mina Cătălina- Monuleşti a fost deschis imediat după avizul semnat în vara anului 2011 de ministrul Culturii, Kelemen Hunor. La Roşia Montană au fost aduşi cei mai buni specialişti din Europa, coordonaţi de profesorul Beatrice Cauuet, de la Universitatea din Toulouse. Pe baza hărţilor, aceştia au început reconstrucţia vechilor galerii romane.

Până acum, au fost reconstituite galerii în lungime de peste 500 de metri, dispuse pe patru niveluri, la care se adaugă zilnic noi descoperiri. „Din datele pe care le avem în prezent, se pare că mai există încă o dată pe atâtea galerii ca cele cunoscute deja. Mergem în toate direcțiile să le găsim și facem cartarea în toate colțurile galeriilor”, a declarat arhitectul Beatrice Cauuet.

Minele au fost create în timpul ocupaţiei romane, la mijlocul anilor 100 după Hristos. Încă de atunci, imperialiştii foloseau sisteme complexe de drenare a apelor din mine. Semnul distinctiv al săpăturilor romane e galeria cu secţiunea trapezoidală, vizibilă şi în descoperirile de la Mina Monuleşti.

„Aproape că nu e nevoie de nicio susţinere pentru acest tip de galerie. Cu tehnica folosită atunci nu era nevoie de lemn; la cele mai recente s-a folosit doar lemnul, care putrezește, și de aceea unele galerii se prăbuşesc. Astea, romane, s-au menţinut foarte mult timp”, a spus Alexandru Vulpe, preşedintele Comisiei de Arheologie a Academiei Române.

O atracție turistică unică

În Europa, există mine romane în Franţa, Anglia dar şi în Peninsula Iberică. Astăzi, turiştii pot vizita galerii antice doar în Portugalia şi Spania. Astfel, Mina Cătălina-Monulești ar putea fi primul obiectiv de acest gen din Estul Europei. „Ceea ce e special în această mină e calitatea conservării în cazul uneltelor din lemn”, explică Beatrice Cauuet. De altfel, arheologii francezi au găsit nenumărate bucăţi din torţele utilizate de romani, dar şi scări din lemn folosite pentru a interconecta etajele galeriilor. „Aici avem o scară din lemn dintr-o singură bucată, lungă de 5 metri. Romanii le sculptau pentru a realiza scări pe care să urce”, a explicat arhitectul Beatrice Cauuet.

Model pentru istoria Roșiei

Pe lângă semnele din perioada romană, în Cătălina-Monuleşti există şi urme ale civilizaţiei medievale, din secolele XV-XVI dar şi urme recente, din perioada comunistă. Toate vor fi conservate şi expuse, din momentul în care mina va fi introdusă în circuitul turistic. „Eu mă gândesc în primul rând la cum va fi turismul cultural aici, la cum vor intra oamenii, cum vor îmbrăca aceste echipamente. Oamenii vor învăţa foarte mult despre ceea ce a însemnat Roşia Montană din epoca romană şi până în secolul 20, pe viu”, a arătat Răzvan Theodorescu, fost ministru al culturii.

Reprezentanţii RMGC spun că galeriile ar putea fi deschise publicului în mai puţin de doi ani. În paralel, aceştia investesc în reabilitarea clădirilor de patrimoniu din zona protejată a Roşiei Montane. „Ne gândim la un turism cultural, dar şi unul montan de agrement. De aceea, vom crea în parteneriat cu Consiliul Local două hoteluri, în aşa fel încât turismul pe care ni-l dorim cu toţii să aibă o bază reală de discuţie”, a spus Adrian Gligor, vicepreşedinte Patrimoniu RMGC.

Pe listă se află peste 300 de case vechi din centrul localităţii, care vor fi reabilitate şi incluse în circuitul turistic. Valoarea totală a investiţiilor în patrimoniu depăşeşte suma de 70 de milioane de euro. „Pe plan mondial, cercetările arheologice de la Roşia Montană sunt de un interes imens şi trebuie să realizăm acest lucru. Statul român nu ar fi investit niciodată bani în aceste lucrări”, a declarat Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii.

Ultima șansă pentru galeriile romane

Astăzi se mai păstrează doar porţiuni din galeriile romane, pentru că exploatările din Evul Mediu şi de mai târziu s-au făcut prin prelungirea şi lărgirea galeriilor existente. O mare parte din ele au fost complet distruse în 1970, când în zona Cetate a fost amenajată o carieră chiar în locul unde se afla un întreg sistem de galerii, denumit „cetăţile romane”, fără a se face niciun fel de cercetări, inventariere şi conservare in situ, acolo unde era cazul. Cercetările arheologice finanțate de RMGC și amenajările finanțate de companie constituie o ultimă șansă pentru conservarea și valorificarea acestor vestigii unice.

O istorie aparte

Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase; atestarea acestei activități prin celebrele tăblițe de lut din anul 131 semnează practic și certificatul oficial de naștere al comunei de astăzi. În minele romanilor lucrau sclavi şi colonişti, care au amenajat primele galerii pentru extracţie de aur și argint. Ei foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea. Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate. Când roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau cu foc, după care erau apoi stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. Datorită diferenţei termice create, se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţile de rocă din care era separat aurul.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•