De 40 de ani un dascăl din comuna Avram Iancu duce mai departe datinile străbune

În comuna Avram Iancu, se mai păstrează şi astăzi un instrument arhaic ale cărui origini sunt pierdute în negura timpului. I se spune ţiteră sau ţâmbă şi aminteşte de ceteră şi ţambal. Tainele cântatului la acest instrument sunt cunoscute şi transmise cu mare pasiune copiilor de către învăţătorul Nicolae Coroiu.

Moţ născut în satul Târsa în anul 1951, Nicolae Coroiu a prins dragoste de cântec de când era copil, de la tatăl său care cânta la taragot. Ţâmba există din cele mai vechi timpuri aici. În trecut, moţii noştri au văzut un astfel de instrument prin ţară, la saşi şi au îndrăgit sunetele acestuia. Ştiută fiind dragostea lor pentru cântec, pentru folclor, moţii au adaptat instrumentul găsit în ţară la specificul din Apuseni. Forma lui este unică.

“Este o cutie de rezonanţă din lemn de brad. Se acordă la unison corzile pe care se poartă melodia. Celelalte corzi sunt cele care ţin armonia. Se acordă în cvintă, în sol şi do. Eu de micuţ am învăţat să cânt la ţâmbă sau ţiteră, cum este denumită în cărţile de muzică. În copilăria mea aproape fiecare casă avea câte o ţiteră, aproape în fiecare casă era cineva care avea auz muzical şi învăţa la acest instrument“, ne povesteşte cu drag dascălul.

Nicolae Coroiu a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Abrud, iar din anul 1970 este învăţător şi profesor de muzică în comuna Avram Iancu, profesie căreia i s-a dedicat cu entuziasm şi implicare. Ştie să cânte atât la ţâmbă cât şi la fluier şi vioară.

În anul 2004, învăţătorul a reuşit să-şi împlinească o mai veche dorinţă, aceea de a înfiinţa o formaţie de ţâmbe în cadrul şcolii, care se numeşte, în mod sugestiv, “Crăişorul”, de la marele erou naţional Avram Iancu.

De la început grupul a fost format din 10 copii, elevi ai claselor II-IV cu înclinaţie spre muzică, dar şi cu curiozitate de a descoperi bucuria cântatului la acest instrument. Lansarea ţâmbaşilor şcolii, îndrumaţi de dascălul Nicolae Coroiu a avut loc pe scena Şcolii cu clasele I-VIII “Avram Iancu”. Şi cum în judeţul Alba se desfăşura concursul “Cultură pentru cultură”, grupul de instrumentişti a participat la competiţie cu cântecele învăţate după orele de curs. Juriul a apreciat munca şi pasiu nea de a cânta la ţâmbă a copiilor şi i-a invitat la Festivalul Naţional de Folclor “Cişmigiu” din Bucureşti, în vara anului 2008. Au interpretat cântece specifice zonei noastre – Ţarina de la Albac, Joc din Valea Crişului, precum şi Hora Iancului, Marşul lui Iancu, Haţegana şi au impresionat prin unicitatea sunetelor ţiterei.

“Principiul este cel al chitării, cu claviatura, cu registrul acesteia şi seamănă cu chitara, dar cu un băţ se duce melodia, cu celălalt se ţine ritmul. E simplu şi frumos de cântat la ţâmbă. Ca la pian sau la acordeon. Te duci pe gamă în sus şi formezi melodia. Aşa i-am învăţat pe copii, mai întâi pe note. Îi învăţ mai departe, să nu se piardă tradiţia. Este un instrument propriu comunei Avram Iancu şi ne mândrim că suntem singurii din ţară care avem acest instrument “, ne spune învăţătorul.

Un concert susţinut la ţâmbe sună cu totul aparte şi nu seamănă cu nimic din ceea ce urechea omului modern s-a obişnuit să audă. De altfel, cu ocazia Târgului de Fete de pe Muntele Găina, a evenimentelor locale sau a festivalurilor la care au participat ţâmbaşii, când micuţii interpreţi au susţinut un recital, mulţi s-au apropiat de scenă pentru a vedea ce instrumente produc ineditele sunete.

Nicolae Coroiu este membru în toate formaţiile căminului cultural din comuna Avram Iancu şi este profesor al formaţiei de fluieraşi de aici. Cu taraful local participă la evenimente ale comunităţii, la serbări sau fetivaluri, iar după orele de curs face repetiţii la şcoală cu copiii din grupul de ţâmbaşi.

“Ne mândrim cu cei 10 membri ai formaţiei de ţâmbe Crăişorul, copii talentaţi, cu dragoste pentru folclorul nostru românesc. Ei sunt Leahu Cosmina, Heler Paul-Alexandru, care sunt elevi în clasa a VI-a, apoi Cristea Andreea, Lazăr Mirela şi Cristea Irina din clasa a VII-a, Chira Eugen, Lazăr Cătălin şi Coroiu Andreea, din clasa a X-a, Cristea Ramona şi Chira Claudia, eleve în clasa a XII-a în prezent. Elevii de liceu studiază la Colegiul Naţional “Avram Iancu” Câmpeni şi la Liceul Pedagogic din Abrud, de aceea doar cu cei 5 elevi ai şcolii din comună putem repeta mai des, însă toţi cei 10 copii cunosc bine secretele acestui intrument”, spune Nicolae Coroiu.

Îmbrăcaţi în frumoasele costume populare, ţâmbaşii reprezintă cu cinste comuna Avram Iancu prin portul popular, prin autenticitatea cântecelor şi prin dragostea pentru tradiţiile zonei.

Nicolae Coroiu consideră ca fiind o datorie sfântă pentru fiecare învăţător să cultive obiceiurile de aici şi să ducă mai departe cântecul popular românesc.

Studiul şi cântecul reprezintă pentru dascălul din Avram Iancu un mod de viaţă. Prin activităţile sale, el promovează cu mândrie respectul pentru folclorul românesc fără o clipă de răgaz. Atunci când este sărbătoare, învăţătorul şi discipolii săi vin cu mare bucurie pe scenă să îi încânte pe spectatori cu sunetele unice ale ţâmbei.

“Folclorul nostru este atât de bogat şi este lipit de felul de a fi al românilor, face parte din structura fiinţei noastre şi ne însoţeşte de când ne-am născut ca popor. Nu există moment al vieţii, de la naştere la moarte, care să nu fie cântat în folclor. De aceea, dragostea pentru acest instrument, ţâmba şi pentru cântec ne însufleţeşte şi ne încurajează să ducem mai departe datinile străbune”, ne-a spus cu bucurie în glas dascălul.

Comuna Avram Iancu este un spaţiu unde tradiţiile populare româneşti şi-au păstrat puritatea. Iar învăţătorul care de 40 de ani îşi îndrumă elevii pe culmile cunoaşterii, ale ştiinţei, ale culturii, este un exemplu de profesionalism şi implicare în tot ce înseamnă artă, cultură, valoare.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole

Avram Iancu – o localitate a cărei istorie a fost legată în trecut de aur

“Avram Iancu este un punct de reper al istoriei noastre, a tradiţiilor şi obiceiurilor, a ceea ce ne reprezintă ca popor”, este de părere Sandu Heler, primarul comunei Istoricul comunei Avram Iancu este strâns...

Oamenii din comuna Avram Iancu au nevoie de locuri de muncă

Primarul crede că s-ar putea dezvolta agroturismul rural, dar din păcate în comună nu sunt pensiuni Istoricul comunei Avram Iancu este strâns legat de istoria Ţării Moţilor, vatră a atâtor evenimente din istoria...

Lemnul din pădurea comunală

Primăria din comuna Avram Iancu deţine în proprietate 2.460 de ha pădure şi 700 ha păşune comunală. Din aceste suprafeţe, este alocat anual lemnul necesar pentru micii meşteşugari din comună, lemnul de foc pentru...

1 Comentariu la articolul În Munţii Apuseni copiii cântă la un instrument unic în ţara noastră, ţâmba

nelutu

Cinste domnului Nicolae Coroiu pentru ca nu lasa sa piara traditia motilor!

Reply