În perioada 7-9 octombrie, în zona Gârda, a avut loc o întâlnire organizată de Asociaţia SPEOSUB. Aplicaţia a reunit speologi şi scufundători din toată România: Cluj, Bucureşti, Oradea, Timişoara, Hunedoara, Alba. Întâlnirea s-a vrut a fi o ocazie pentru un schimb de experienţă între exploratorii peşterilor cu sectoare înecate, speologii şi scufundătorii având şansa să exploreze sectoare de peşteri înecate din zona Gârda. Întâlnirea a prilejuit scufundări în izbucurile Tăuz, Coteţul Dobreştilor, Gura Apei şi Coliba Gheo – bului. Scufundările s-au desfăşurat în condiţii ideale, şi anume debite mici de ape şi limpezimea apelor, situaţii datorate secetei îndelungate. “Scufundarea în peşteri este o activitate deosebit de dificilă şi periculoasă, din cauză că se face întro apă cu temperaturi cuprinse între 4-6 grade Celsius, şi care se tulbură foarte uşor, vizibilitatea scăzând rapid de la câţiva zeci de centimetri la câţiva centimetri (imaginaţi-vă parcurgând o apă de consistenţa unei ciorbe de fasole), prin tulburarea sedimentului (nisip, argilă etc.), prin spaţii care sunt deseori înguste. Scafandrul trebuie să se întoarcă exact pe acelaşi traseu pe care a intrat, şi face aceasta urmând un „fir ghid”, pe care îl montează la înaintare, deoarece vizibilitatea este atât de mică încât nu poţi vedea decât la câţiva centimetri în faţa ochilor. Izbucul Tăuz este cea mai adâncă peşteră scufundată din România (87 m adâncime maximă) şi cu o lungime de peste 400 m (nu este o fântână, ci o galerie scufundată întortocheată). Izbucul Coteţul Dobreştilor este cea de-a doua peşteră scufundată ca adâncime din România (67 m adâncime maximă) şi o lungime de peste 250 m”, a precizat preşedintele Asociaţiei Speologice Sfinx din Gârda, dr. Christian Ciubotărescu.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•