Angela Buta iubeşte şi promovează valorile culturale ale acestei localităţi cu istorie în minerit. Femeia vrea să amenajeze o expoziţie etnografică, care pună în valoare ocupaţiile din trecut ale soţiilor de mineri.

Angela Buta este referent pe probleme de cultură la Căminul Cultural din comuna Roşia Montană. De la vârsta de 4 ani Angela a crescut în Roşia Montană. Tatăl ei a fost miner şi de loc este din comuna Mogoş. Femeia îşi aminteşte că el a lucrat cel mai mult în Galeria Iuliana, de unde a şi ieşit la pensie. ”Pe lângă faptul că a fost miner, a fost un bun meseriaş, în sensul că şi-a făcut chiar un atelier acasă şi se ocupa cu tot ce se putea, nu neapărat numai cu partea de mecanică, dar era şi ceasornicar, confecţiona chiar şi piese de ceasuri, şi-a făcut un strunguleţ, o adevărată bijuterie pentru făcut piese de ceas. Apoi şi-a construit şi un strung mare”.

Angela a terminat Liceul Siderurgic la Călan. A continuat studiile cu Facultatea de Psihologie şi în luna iunie a acestui an se pregăteşte să dea licenţa. Îi place să lucreze cu oamenii şi iubeşte tradiţiile locului de care este mândră şi vrea să le transmită mai departe copiilor. ”De la început am căutat să selectez copiii din şcoli, pe cei cu talent, pe cei dornici să înveţe. Am reuşit să adun în jurul meu 47 de copii pe trei categorii de vârstă, din care am format un grup de 10 perechi de dansatori populari, grup de care se ocupă doamna profesoară Oana Joldeş de la Sohodol. Apoi mai am un grup de 10 perechi de copii talentaţi pe care îi pregătesc atât la vals, cât şi pentru anumite festivităţi sau sărbători, cum ar fi Ziua Copilului, sărbătorile de iarnă, etc, ansamblu pe care l-am numit ”Copiii de aur”. De asemenea am mai adunat în jurul meu un grup de copii cu vârsta de grădiniţă cu care mi-am propus să încep nişte activităţi în funcţie de ce ar putea ei să facă şi vom începe cu un mic dănsuleţ, care se va numi „Dansul răţuştiei”, şi o să-i numim grupul Răţuştele de aur. Tot din rândul acestor copii am mai format un mic grup vocal din fetiţe şi băieţi pe care l-am numit Corul micilor mineri, arătând că ei vor fi viitorii mineri de mâine. Am creat eu personal versurile pentru acest cor. Cu mândrie pot să mai spun că în această comună mai avem şi copii talentaţi la poezie şi pictură, pe care îi atrag şi caut să-i promovez, la fel sunt şi copii dotaţi cu o voce deosebită şi pe care caut să-i îndrum spre şcoala populară de artă. Prin toate aceste activităţi urmăresc păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale din comuna Roşia Montană. Am pus foarte mult suflet şi mi-am dorit să pot să mă ocup de activităţile culturale şi la orice sărbătoare copiii să aibă şi o costumaţie adecvată, să încântăm publicul, să dăm valoare tradiţiei.”

Roşianca, pentru că aşa se consideră femeia chiar dacă nu s-a născut aici are şi o pasiune deosebită pentru arta populară. Din mâinile ei apar minunate costume populare. ”Con fecţionez chiar eu multe costumaţii pentru copii. Mă sprijină de fiecare dată domnul primar al comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, compania Roşia Montană Gold Corp o – ration şi părinţii acestor copii cărora le mulţumesc din suflet”.

Angela Buta nu coase doar pentru copii, ci este pasionată şi de costumele cu specific popular. ”Bunica mea, care se trăgea din Bucium şi care a trăit şi a crescut copiii în comuna Mogoş, se ocupă pe lângă gospodărie de cusutul costumelor populare şi această artă o moştenesc şi eu. În prezent mi-a rămas ca un hobby şi lucrez cu drag. Îmi place să cos costume populare, am început să cos chiar şi broderie manuală tot pe cămăşi pentru diferite formaţii care participă la nunţi, la diferite festivaluri, filmări şi cred că atât cât voi trăi de această pasiune nu voi reuşi să mă las, atâta timp cât Dumnezeu îmi ţine vederea. De exemplu la costumele buciumăneşti e un anumit model, şablon ca să zic aşa, care se folosea şi care era unicat şi era recunoscut că este costumul buciumănesc. În timp, femeile modernizându-se au schimbat puţin şi pânza, au început să coasă pe o pânză mai fină. Fiecare fată cu ocazia sărbătorilor căuta să aibă un model cât mai plăcut şi astfel au apărut mai multe feluri de modele, deosebite prin culoare, cusătură, etc.”

Iubeşte lucrurile de artă şi a înjghebat o mică colecţie de obiecte etnografice, mai mult legate de portul popular, diferite obiecte tradiţionale. ”Mi-aş dori să-i dau volum acestei colecţii, pentru a deveni o expoziţie etnografică, unde visa- vis de Muzeul Aurul Apusenilor, unde vedem tot ceea ce făcea minerul şi cum se extrăgea aurul, să putem demonstra şi ce făcea soţia minerului, cum îşi creştea copiii, cum era aşteptat de fapt minerul acasă şi cum era viaţa de zi cu zi”.

Şi nu am putea încheia această frumoasă poveste dacă nu v-am spune şi despre fiica Angelei, de care mama este tare mândră. ”Dumnezeu mi-a dat bucuria de a avea pe fata mea Cătălina Bichiu care a terminat Şcoala Populară de Artă, la clasa doamnei prof. Leontina Fărcaş. Pe lângă faptul că ea cântă şi a participat la mai multe manifestări cultural artistice, m-am bucurat când am văzut că încearcă şi arta cusutului. Sper ca ea şi alţi copiii din Roşia Montană să iubească frumosul şi să ducă mai departe tradiţiile Roşiei Montane, o localitate minunată care face parte din sufletul meu.”

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole