• Home
  • Arhivă (PDF)
  • Redacţie
  • Contact

  • Actualitatea în Apuseni
    • Abrud
    • Albac
    • Avram Iancu
    • Bistra
    • Bucium
    • Câmpeni
    • Ciuruleasa
    • Gârda
    • Lupşa
    • Meteș
    • Roşia Montană
    • Scărişoara
    • Sohodol
    • Vadul Moţilor
    • Vidra
  • Eveniment
  • Pagina Ta
  • Proiect Roșia Montana
  • Tradiţii
  • Mozaic
    • Destinaţii de vacanţă
    • Sănătate
    • Ştiaţi că
    • Reţete culinare
    • Reţete culinare de post
  • Alte informații
    • Din Ţara Moţilor
    • Comunicate de presă
    • Scrisoare catre România
    • Alfăm de la I.S.U. “Unirea”
    • Diverse
    • Publicitate

Home » Mozaic » Mărul, sursă naturală de sănătate

Mărul, sursă naturală de sănătate

Publicat de: admin    Taguri:      Data:  februarie 17, 2012  |  Fara comentarii



Mărul are o istorie îndelungată. Citim despre el in Biblie, dar şi în multe cărţi religioase. A fost cunoscut ca pom fructifer, încă din epoca de piatră. Vestigiile din acele vremuri ne permit să tragem concluzia că pentru oamenii de atunci, el constituia o importantă componentă a hranei zilnice. Romanii au fost cei care l-au răspândit în Europa. Cu numai 22 de varietăţi cunoscute, oferta era însă extrem de redusă în Antichitate, în comparaţie cu zilele noastre, când avem la dispoziţie peste 1100 de soiuri. Din păcate, multe soiuri vechi, de calitate foarte bună, au dispărut, înlăturate de concurenţa unor varietăţi mai productive, plantate masiv în monoculturi, pentru profit comercial. În medicina naturii, mărul a ocupat dintotdeauna un loc aparte. Chiar dacă cel mai adesea este considerat doar un simplu aliment, are proprietăţi vindecătoare de excepţie, remarcate încă din timpuri străvechi. Plinius cel Bătrân îl recomanda ca remediu în bolile de stomac, iar ceva mai târziu, călugăriţa Hildegard von Bingen recomanda mărul contra migrenelor, a durerilor de ficat şi de splină. Mărul este un leac fără egal printre copaci şi arbuşti. El îşi merită pe deplin denumirea de “copac al vieţii”, căruia omul modern ar trebui să-i acorde mai multă atenţie.

O substanţă miraculoasă: pectina

Cea mai importantă substanţă activă conţinută în măr e pectina. Pectina este un tip de zahar cu structură micromoleculară, care în stare pură are o multitudine de întrebuinţări, de la gelatina alimentară până la medicamente. Ca gelatina, pectina serveşte la prepararea de marmelade, dulceţuri şi jeleuri, iar în producţia de medicamente este prelucrată şi oferită în farmacii sub formă de tablete. Mulţi părinţi folosesc indirect pectina ca remediu, atunci când dau mere rase copiilor suferinzi de stomac sau intestine. După ce au fost rase, merele trebuie lăsate să stea un timp la aer, până se colorează în maroniu. Culoarea brună apare sub acţiunea oxigenului din aer şi indică formarea pectinei. Merele astfel preparate ne pot ajuta intern în diaree, gastrită sau colită, iar extern, la erupţiile apărute pe piele, contra acneei şi pentru cicatrizarea rănilor. În trecut, pectina se întrebuinţa şi la transfuzii. Ad ministrată intern şi extern, pectina mai are şi proprietatea de a reda elasticitatea ţesuturilor, de exemplu la cicatricele dure, inestetice. Chiar şi în cazurile de circulaţie deficitară, pereţii rigizi şi friabili ai vaselor de sânge îşi pot recăpăta supleţea. Posibilităţile oferite de pectină încă nu se cunosc pe deplin. Farmacologii îi descoperă mereu noi calităţi, care o fac utilă în diverse tratamente. De aceea se cuvine să acordăm mai multa atenţie merelor şi sugestiilor medicinei tradiţionale.

Mărul, medicament popular

Medicina populară cunoaşte nenumărate întrebuinţări ale mărului, unele dintre ele transmise pe cale orală. Bătrânii spun ca mărul se pârguieşte noaptea, în rouă, de aceea oamenii sănătoşi pot mânca fără grijă fructele proaspete. În schimb, bolnavii le tolerează mai bine fierte. Apoi, există şi regula că merele nu se mănâncă seara târziu, înainte de culcare, pentru că încep să fermenteze în intestin, dând naştere unor substanţe înrudite cu alcoolurile. În cantităţi mai mari, acestea dau senzaţia neplacută de “cap greu”, aşa încât ne trezim ameţiţi dimineaţa. Regula se aplică mai ales copiilor.

Merele fermentate-merele care după un anumit timp de depozitare fermentează şi capătă culoarea brună se pot întrebuinţa zdrobite, sub formă de cataplasme, la tromboflebite, ca şi la degerături şi arsuri.

Merele proaspete-când intestinul s-a lenevit, precum şi în insuficienţa hepatică sau renală, de asemenea în obezitate şi diabet, merele proaspete constituie un adjuvant eficace.

Coaja de mere-din cojile uscate se poate prepara un ceai calmant, care alungă febra şi aduce somnul. Spre deosebire de multe alte ceaiuri calmante, el are şi un gust foarte bun.

Merele coapte-sunt un adjuvant preţios în tratamentul gutei şi al afecţiunilor reumatismale. Şi răguşeala se vindecă mai repede, dacă mâncăm mere coapte.

Reţeta din bătrâni contra anemiei: înfigeţi seara zece cuie de oţel într-un măr. Dimineaţa scoaţeti-le şi mâncaţi mărul pe stomacul gol.

Sucul de mere: un alt remediu, foarte preţuit odinioară, este tonic general şi detoxifiant. Asemenea multor altor remedii ce au rezistat probei timpului, este şi el pe cale de a fi uitat. Poate fi de un real ajutor în bolile de piele, gută şi reumatism.

Un ingredient necesar: magia.

Metodele populare de vindecare cu mere au apelat adesea şi la magie, o componentă obligatorie a medicinei ţărăneşti din trecut. De pildă, cine voia sa scape de negi sau bătături trebuia să le frece cu un măr tăiat în două, descântat înainte. Bolnavii de tuberculoză erau îndemnaţi să se jeluiască unui măr, rostind cuvintele: “Mărule, la tine plâng,/ Că de oftică mă stâng/ Îndată o păsărea/ Peste tine de-o zbura,/ Să-mi ia şi boala cu ea.” Există şi regula nescrisă că, dacă într-o toamnă recolta de mere a fost bună, în anul următor se vor naşte mulţi băieţi. Lucrurile stau invers în cazul perelor, unde abundenţa recoltei anunţă naşterile de fete în celălalt an. Atunci când recoltăm merele, ultimul fruct trebuie lăsat în pom. Astfel îi mulţumim copacului şi, în acelaşi timp, îl rugăm să ne dăruiască şi anul viitor o recoltă bogată. Ar fi bine să avem aceeaşi atitudine faţă de toate plantele, alimentele şi remediile, faţă de tot ce e viu. Arborele, floarea, animalul, chiar şi piatra sunt conştiente de prezenţa noastră şi trăiesc împreună cu noi. Nu e un efort prea mare să ne arătăm recunostinţa.

Frumuseţe

Masca de măr curăţă pielea şi îi redă elasticitatea. Zdrobim două mere până când obţinem o pastă, o amestecăm bine cu apă de trandafiri sau de flori de portocal, o întindem într-un strat uniform pe piele şi o lăsăm să acţioneze 15-20 de minute. Se aplică o dată sau de două ori pe săptămână. Florile de măr se pot pune la macerat în ulei, timp de 5-6 săptămani, într-o sticlă închisă sau un borcan acoperit. Obţinem astfel un extract uleios, din care ne putem apoi prepara emulsii pentru baie. Dacă le punem în alcool şi după aceea diluăm tinctura până la concentraţia de 5%, rezultă o foarte bună soluţie demachiantă.



    Spune şi altora



Lasă un comentariu

Vă rugăm nu utilizaţi cuvinte obscene. Responsabilitatea pentru conţinutul comentariului aparţine autorului!





  Cancel Reply

« Consiliul Judeţean Alba a eliberat certificatul de urbanism
Târg de nunţi în Apuseni »
  •  
  • Caută în site

  • Vezi arhive articole site

  • Roşia Montană

    • A fost aprobată rectificarea bugetului local de venituri...
      Consiliul Local al comunei Roşia Montană a aprobat rectificarea bugetului local...

    • Buget pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare...
      Ministerul Economiei a alocat pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare a iazurilor...

    • Ședință ordinară pentru rectificarea bugetului...
      Consiliul Local al comu nei Roşia Montană convocat în şedinţă ordinară în luna...

    • Tradiția pușcatului la Roșia Montană
      Primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, alături de câţi va consilieri...

    • Examen de absolvire pentru 51 de persoane care au urmat...
      Asociaţia Pakiv Ro mânia, împreună cu partenerul său Synthesis Management Consultants...

  • Articole recente

    • Remedii din popor
      Cimbrul, o plantă medicinală străveche, care se spune că protejează şi conferă...
    • Ansamblul „Brădeana-Copiii de Aur” pe podium la festivalul „La porţile Apusenilor”
      Şcoala cu clasele I-VIII „Avram Iancu” din Alba Iulia în parteneriat cu Consiliul...
    • Avem dreptul să știm cine sunt cei care ne decid soarta
      Sindicatul „Viitorul Mineritului” din Roșia Montană, afiliat Confederației...
  • Fotografia săptămânii

    • 53 de medalii pentru karatiştii moţi la Campionatul...
      De curând, la Alba Iulia a avut loc un eveniment marcant pentru artele marţiale...

  • Etichete

    abrud al alba ani apuseni au birouri campeni care cel comunitatilor cu culinare fi inspectoratul la locale mai minier nu o pe pentru peste primire proiect proiectul proiectului retete românia rosia montana sa sa se sesizarilor situatii stiri sugestiilor un unirea urgenta vor Ziua zona în



 
  • Preia flux de stiri RSS

    Flux RSS articole
    Flux RSS comentarii
  • Vă recomandăm

    • Blog – Catalin Hosu
    • Scrisoare catre România
    • Site-ul Roşia Montana Gold Corporation
    • Webcam -centrul istoric Roşia Montană
  • Concurs

    • Lista câştigătorilor la meciul FC Unirea -FC Bihor
      1.Bătrâna Rodica-Roşia Montană 2. Nuţa Marian- Roşia Montană 3. Lazăr Andrei-Roşia...

  • Curs BNR (RON):


 
Copyright © 2007-2012 - Ziarul de Apuseni - Rosia Montana.Toate drepturile rezervate. Dezvoltat de Codelines SRL