Dezvoltarea durabilă, promovarea culturii şi tradiţiilor Roşiei Montane pot fi posibile cu ajutorul unui minerit modern. Aceasta este părerea primarului comunei Roşia Montană, Eugen Furdui.

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar de aproape 2000 de ani. Roşia Montană – Alburnus Maior, aşa cum era numită localitatea pe vremuri, s-a născut în 6 februarie 131, aşa cum atestă prima tăbliţă cerată găsită în galeriile miniere. Oamenii de aici au trăit din tată-n fiu din minerit.

Destinele comunei Roşia Montană sunt conduse acum de tânărul primar Eugen Furdui. Edilul provine dintr-o familie de mineri cu 8 copii. Eugen Furdui ştie ce înseamnă greutăţile vieţii şi a muncit de mic copil. Acesta este motivul pentru care se implică atunci când vede că oamenii au nevoie de ajutor.

Domnule Eugen Furdui, de ce aţi candidat la primărie?

-Am candidat la funcţia de primar ca să pot face lucruri bune pentru oamenii din comună. Înainte am fost consilier local şi mi-am dorit să mă pot implica mai mult în viaţa comunei, a oamenilor locului. Şi dorinţa mi s-a împlinit.

Care au fost primele realizări după ce aţi preluat conducerea administraţiei locale?

-În primul rând am încercat şi cred că am şi reuşit ca funcţionarii din primărie să fie mai apropiaţi şi mai respectuoşi cu cei care ne-au ales şi pentru care lucrăm de fapt. Apoi, pentru că eu consider că cea mai importantă componentă în administrarea unei localităţi este infrastructura, am început cu acest lucru. Am asfaltat şi reabilitat atât drumurile comunale cât şi cele din satele aparţinătoare comunei. Roşia Montană are 16 sate răsfirate pe culmile dealurilor. În primul an de mandat, în 2008, am asfaltat drumurile Brazi – Ţarină, sat Corna şi străzile Cărpiniş – Gura Roşiei. Am amenajat drumul de ac – ces în car ti e rul de rromi Dă roaia şi cel de la Coasta Hen ţii. În prezent am deschis noi drumuri la Vârtop, unele dintre acestea sunt deja finalizate. Prin “Programul de modernizare şi asfaltare a 10.000 de km de drum ju deţean şi de interes local” şi “Modernizarea satului românesc” al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului am obţinut finanţare pentru drumul comunal DC 148 Cărpiniş – Vârtop – Gârda Bărbuleşti. Este deja publicat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice pentru proiectare şi execuţie şi sper ca în această vară să înceapă lucrările. De asemenea, tot de aici vom avea fonduri pentru modernizare reţea de apă, canalizare şi staţie de epurare în comuna Roşia Montană. Valoarea totală a investiţiilor din comuna Roşia Montrană pe acest program coordonat de ministrul Elena Udrea este de 80 de miliarde lei. În cel mult 10 zile va fi finalizat şi drumul de acces la Tăul cel Mare. Am modernizat parcul auto de la primărie. Acum avem boldoexcavator, anul trecut am cumpărat şi o autobasculantă nouă pentru a ne desfăşura activitatea în bune condiţii.

Cum aţi găsit şcolile din comună când aţi venit la primărie?

-Nici o şcoală nu îndeplinea condiţiile pentru a primi autorizaţia sanitară de funcţionare, aşa că am alocat fonduri şi am efectuat lucrări de renovare, am amenajat grupuri sanitare noi, am înlocuit tâmplăria veche de lemn cu termopan. Mobilierul din sălile de clasă a fost înnoit, astfel ca procesul de învăţământ să se poată desfăşura în condiţii bune, iar elevii să vină cu drag la şcoală. Două dintre şcoli au obţinut autorizaţia de funcţionare după ce le-am pus la punct. În această vară vor fi reabilitate şi şcolile “Simion Balint” din Roşia Montană şi cea din Cărpiniş. Ambele vor avea grupuri sanitare noi, apă curentă, încălzire, etc. pentru ca în toamnă când elevii se întorc la şcoală, acestea să fie autorizate şi să aibă condiţiile optime de funcţionare. Dacă tot vorbim de şcoli, vreau să spun că sunt mândru că avem copii premianţi la olimpiadele judeţene şi naţionale, ceea ce înseamnă că şi cadrele didactice de aici sunt bine pregătite. Vreau să le mulţumesc din suflet că se preocupă de educaţia copiilor din comună.

Care este părerea dumneavoastră despre cultura Roşiei Montane?

-Cultura şi tradiţiile unei localităţi sunt importante pentru noi toţi. De aceea, anul trecut am fost gazda Festivalului “Cultură pentru Cultură” organizat de Consiliul Judeţean Alba. În acest an am participat cu comunitatea din Roşia Montană la acest eveniment care a avut loc la Negrileasa. Avem grupuri de copii, îi amintesc aici pe “Copiii de Aur”, care duc mai departe tradiţia localităţii noastre, avem Corul Minerilor care ne reprezintă cu cinste de fiecare dată, oameni din localitate de toate vârstele au pus în scenă o frumoasă piesă de teatru, păstrând limbajul autohton şi arătându-le participanţilor la festival cum decurgea o şezătoare pe vremuri la Roşia Montană. Şi cetăţenii de etnie rromă ne-au reprezentat la festival cu dansuri tradiţionale. Am luat locul 3 la acest festival şi le mulţumesc tuturor celor care au muncit şi s-au implicat în promovarea tradiţiilor Roşiei Montane. În ceea ce priveşte bisericile, în fiecare an am alocat sume consistente pentru lucrările de renovare, reabilitare şi întreţinere. Întotdeauna voi ajuta lăcaşele de cult cu tot ceea ce au nevoie.

Ce sărbători tradiţionale are Roşia Montană?

-Cred că cea mai importantă sărbătoare a comunităţii rămâne Ziua Minerului, chiar dacă mineritul de stat s-a închis. Această tradiţie este posibilă datorită companiei Roşia Motană Gold Corporation care este partenerul nostru la această sărbătoare şi ne mândrim că Roşia Montană a intrat în Cartea Re cordurilor cu cei mai mulţi oameni care au ales simultan aur cu şaitrocul. Dar la fel de importante sunt pentru o a m e n i i din comună şi Festivalul de Tradiţii şi Obiceiuri “Mărie, dragă Mă rie” organizat în fiecare an în 15 august în satul Căr piniş şi Des chi de rea Islazului – un moment simbolic de redeschidere a păşunatului, marcat printr-o petrecere în aer liber. Pe lângă acestea, în fiecare an am marcat Ziua Copilului, Sărbătoarea Pomului de Iarnă, când i-am obişnuit pe copii să se adune sub brad şi să primească cadourile de la “Moş Crăciun”. Împreună cu investitorul din comună, compania Roşia Montană Gold Cor – poration, organizăm de fiecare dată evenimente pentru localnici. De fapt, majoritatea sărbătorilor noastre se leagă de minerit, o ocupaţie tradiţională a acestor locuri.

Am remarcat că încercaţi să promovaţi şi activităţile sportive în localitate.

-Este adevărat. De curând am reamenajat terenul de sport sintetic de la Cărpiniş. Vom avea acolo în luna iunie un Campionat de Fotbal pentru copii, care a fost posibil cu ajutorul companiei Roşia Montană Gold Corporation în parteneriat cu cei de la clubul de fotbal CFR Cluj. Este un lucru bun, pentru că nu se ştie când poate apărea dintre copiii de aici un fotbalist de marcă. Mai mult decât atât, o echipă de fotbal formată din copiii de aici din localitate va participa la Campionatul Judeţean de Fotbal. Vom reabilita terenul de tenis din Roşia Montană, pentru ca tinerii şi nu numai ei, să poată face mişcare în aer liber.

Putem vorbi de turism la Roşia Montană?

-Am putea vorbi, însă pentru a avea cu adevărat turism avem nevoie în primul rând de o infrastructură bine pusă la punct. Consider că acest lucru va fi posibil odată cu repornirea mineritului în zonă, pentru că trebuie investiţi mulţi bani. Avem tăurile şi aş vrea să vă spun că în cursul lunii iulie, la Tăul Brazi va fi montat un ponton plutitor, vom avea 6 hidrobiciclete pentru localnici dar şi pentru cei care vin să viziteze Roşia Montană. Vom popula tăurile şi cu peşti. Tot ceea ce facem în comună se datorează şi unei bune colaborări cu compania Roşia Montană Gold Corporation care ne sprijină ori de câte ori avem nevoie. Mineritul de stat s-a închis în zonă.

Cum reuşesc oamenii de aici să îşi găsească locuri de muncă?

-Am sprijinit şi voi sprijini în continuare investitorii care vin la noi cu gânduri bune, care sprijină comunitatea şi asigură locuri de muncă. În 2008, când am venit la primărie, Roşia Montană Gold Corporation avea 150 de angajaţi, iar acum are peste 400 şi satisfacţia mea este că majoritatea sunt din zonă. Acest lucru se datorează dialogului meu cu compania. Nu pot să nu sprijin acest investitor serios, cu care am colaborat bine şi am făcut împreună multe lucruri bune pentru comunitate. Îmi doresc ca acest proiect minier să demareze cât mai repede. Sunt convins că ne putem păstra şi mediul curat, şi cultura, şi tradiţiile, şi patrimoniul, putem face şi turism, dar toate acestea sunt posibile tot datorită mineritului. Vrem o mină modernă care să dea de lucru oamenilor, să avem ce pune pe masă copiilor, iar viaţa noastră să se schimbe în bine. Suntem mineri din tată-n fiu, ne pasă de istorie, dar ca să punem toate acestea în valoare, avem nevoie de mulţi bani. Proiectul minier propus la Roşia Montană înseamnă pentru zonă investiţii masive în infrastructură, mediu şi punerea în valoare a patrimoniului, pentru ca noi să ne putem mândri cu moştenirea culturală.

Domnule primar, ce proiecte de viitor aveţi?

-Am în plan modernizarea cinematografului, ca să poată fi funcţional, reabilitarea Căminului Cultural din Vârtop, asfaltarea de noi drumuri comunale, va începe reabilitarea drumului Ignăţeşti – Iacobeşti, etc. Sunt convins că localnicii apreciază lucrurile pe care le-am realizat de când m-au ales şi sper ca în continuare să mă susţină şi să-mi acorde încrederea lor, pentru că doar împreună vom putea face din Roşia Montană o comună modernă, şi vom putea avea locuri de muncă la noi acasă.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole

Cu mineritul nu îți faci griji pentru ziua de mâine

Este părerea localnicilor din Roşia Montană pentru care proiectul minier propus aici înseamnă o viaţă bună pentru ei şi familii Atunci când fiecare leu contează, să ai grijă de un buget e o răspundere enormă,...

Bistra, o comună în care mineritul a fost cândva ocupaţia de bază a localnicilor

“Pentru a dezvolta comuna am accesat fonduri europene. Chiar dacă avem obiective turistice aici şi o infrastructură prielnică, localnicii nu ar putea trăi din turism, nu este o alternativă”, spune primarul, Traian...

Mineritul, o şansă pentru România

Membrii Grupului de Susţinere a proiectului Roșia Montană, care s-a lansat de curând la Bucureşti, sunt convinşi că mineritul poate relansa economia României. Ţara noastră ar putea deveni o piaţă de resurse minerale...