Investiţia în minerit de la Roşia Montană poate deveni „un factor catalizator al altor proiecte similare în acest sector”, susţine fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu

Preţul aurului a atins pe pieţele internaţionale mai multe recorduri istorice în ultimul timp, urcând la un nou maxim, de peste 1.900 de dolari pe uncie. În urma crizei financiare mondiale care a început în 2008 şi turbulenţelor care au urmat, aurul este considerat unul dintre cele mai sigure active din lume, reprezentând un refugiu pentru investitorii care caută să-şi protejeze averile de intemperiile de pe pieţe.

Banca Naţională a României nu a mai cumpărat aur din anul 2000, când statul a pus TVA pe tranzacţiile de acest tip, scumpind metalul în raport cu preţul plătit în alte ţări. Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat de curând că rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 de tone, iar proiectele miniere care vizează extracţia acestui metal preţios trebuie să meargă înainte.

“Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naţionale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul naţional ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani. Vedeţi ce volatile şi nesigure sunt monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun ţara în siguranţă. De aceea exploatarea aurului trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor”, a afirmat Traian Băsescu.

Din exploatarea zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană, bugetul statului român ar avea de câştigat. Cu aceşti bani România şi-ar putea reduce datoria publică, ar putea finanţa investiţii publice pentru economie sau ar putea constitui un fond suveran, la fel cum se întâmplă în cazul ţărilor ce beneficiază de resurse naturale mari, fond din care să facă plasamente în afara graniţelor ţării.

“Aurul şi argintul de la Roşia Montană ar putea însemna doar debutul unei serii de investiţii în economia românească, cu beneficii de care statul şi românii să aibă parte mulţi ani”, a afirmat fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu. “Cred că demararea proiectului Roşia Montană înseamnă o deschidere către alte proiecte de acelaşi gen din România,” a mai declarat el, subliniind că acest lucru ar “însemna multe procente în PIB pentru următorii 20 de ani”.

Fostul ministru a evidenţiat faptul că bugetul statului este printre principalii beneficiari ai investiţiilor de această natură, datorită activităţii economice impozabile generate. De asemenea, el crede că în următorii ani va fi o cerere susţinută pentru aur şi, implicit, se va menţine preţului acestuia la niveluri ridicate.

Fostul ministru a evidenţiat faptul că bugetul statului este printre principalii beneficiari ai investiţiilor de această natură, datorită activităţii economice impozabile generate. De asemenea, el crede că în următorii ani va fi o cerere susţinută pentru aur şi, implicit, se va menţine preţului acestuia la niveluri ridicate. În acest context, principalul producător de aur al Europei, loc pe care România lar ocupa demarând proiectul de la Roşia Montană, ar aduce avantaje strategice ţării noastre. „Atunci când în România va începe să funcţioneze un astfel de proiect, orice alte proiecte asemănătoare, actuale sau viitoare, care au nevoie să fie ecologizate şi valorificate, au o şansă să fie puse în practică”, a declarat Vlădescu.

Potrivit acestuia, România are 22 de iazuri de decantare care prezintă un pericol ecologic „de sute de ori mai mare” decât cel preconizat pentru Roşia Montană, care este proiectat la un cu totul alt nivel de performanţă. În condiţiile actualei crize economice, dar şi luând în considerare celelalte urgenţe cu care se confruntă România, statul „nu ar avea banii necesari pentru modernizarea exploatărilor actuale”.

De asemenea, Vlădescu susţine că, în cazul specific al Roşiei Montane, proiectul minier reprezintă singura posibilitate pentru locuri de muncă în zonă, în următorii zece ani. „Proiectul este localizat într-o zonă minieră complet distrusă, pentru care România nu ar fi avut niciodată resurse să o scoată la lumină”, afirmă Vlădescu.

Potrivit unor calcule deja existente, simpla ecologizare a actualului sit minier de la Roşia Montană ar costa între 150 şi 200 de milioane de euro.

(R.T.)

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

13 Comentarii la articolul Roşia Montană poate da startul altor investiţii în România

pentru proiect

Uite ca ai scris si tu leualbastru si te-ai facut de ras… era mai bine daca iti banau astia comentariul. Ce-ai facut tu pentru tara asta in afara de opozitia asta oarba fara sa te documentezi, fara sa-ti pese de cei din jurul tau si lasandu-te manipulat de niste ecologisti cu numele? Din tot ce-au zis ei (acesti ecologisti) ce-au facut la Rosia Montana in afara de ultimul dezmat la FanFest? Concret…. Spune-ne despre cum o duc oamenii in zona daca esti asa de bine informat dupa cum sustii. Si daca stii si despre contract ca a fost prost facut (l-am auzit si pe Boc spunand asta – poate esti neam cu el de stii atat de multe detalii) spune-ne si noua de ce e prost facut si cine e responsabil de asta?? Cei din Rosia Montana sau cei de la RMGC? De ce nu protestezi in fata guvernului sa-ti arate contractul si sa le spui cum trebuie facut pentru a fi bine tarii acesteia? Ti se pare ca cei de la RMGC le-a dat bani tuturor inclusiv acestui domn Vladescu? Esti cumva frustat ca doar tu si inca cativa “luptatori” anti-proiect nu ati primit nimic?

Reply

Administrator

Despre care noi vorbesti aici? Ca de 22 de ani tot nu ne vindem tara si uita-te in jurul nostru unde am ajuns! Multe avem noi in schimb ne lipseste esentialul… adica onestitatea,credinta,intelegerea… si continua tu lista. Cineva spunea si avea dreptate din pacate: Lume multa… oameni putini!

Reply