“Avem proiecte care sper să fie finanţate şi să îmbunătăţim viaţa localnicilor. Şi aş vrea ca tineretul în special să aibă de lucru la mina de la Roşia Montană şi să rămână acasă lângă părinţi”, spune primarul, Nicolae Lazea.

Comuna Vadu Moţilor este situată în partea nord-vestică a judeţului Alba, la confluenţa văii Neagra cu Arieşul Mare. Localitatea este atestată documentar din anul 1699 sub denumirea de Săcătura. În luna martie 1968, prin Decretul Marii Adunări Naţionale, comuna îşi schimbă denumirea în Vadu Moţilor şi face parte din judeţul Alba.

Comuna cuprinde în prezent 12 sate – Vadu Moţilor, Bodeşti, Burzeşti, Dealu Frumos, Lăzeşti, Necşeşti, Poduri-Briceşti, Popeştii de Jos, Popeştii de Sus, Tomuşeşti, Toteşti şi Vâltori.

Destinele comunei sunt conduse acum de Nicolae Lazea. Moţ născut în Vadu Moţilor în anul 1961, Nicolae Lazea a urmat cursurile Liceului de Industrie Alimentară din Cluj- Napoca, apoi ale Facultăţii de Mecanică din acelaşi oraş. A ocupat funcţia de primar între anii 1990 şi 1992, iar apoi a lucrat ca inspector financiar până în anul 2004, mai întâi în cadrul Administraţiei Financiare Alba, apoi în oraşul Câmpeni, la aceeaşi instituţie. Între anii 2004-2008 s-a ocupat de propria sa firmă, în domeniul construcţiilor, perioadă în care a fost însă şi consilier local la Vadu Moţilor. În anul 2008, Nicolae Lazea a fost ales primar din primul tur.

Domnule primar, care sunt proiectele în care vaţi implicat până acum ?

-În primul rând mi-am propus să mă axez pe infrastructură şi, în acest sens, am depus un proiect pe Măsura 3.2.2 privind “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Acest proiect vizează asfaltarea drumului comunal ce face legătura între satele Popeştii de Jos şi Lăzeşti, precum şi realizarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării în centrul comunei noastre. De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect vizăm şi amenajarea unui centru cultural care să includă un cămin cultural pentru organizarea diferitelor evenimente, mese festive, spectacole locale sau festivaluri, o bibliotecă şi un program After School, în cadrul căruia va fi amenajat un spaţiu cu toate condiţiile corespunzătoare, unde copiii vor putea rămâne după orele de curs, îşi vor face temele, vor servi masa, vor putea desfăşura activităţi extraşcolare sub supravegherea dascălilor. Pentru acest proiect, a cărui valoare se ridică la aproximativ 2.500.000 de euro, încă nu s-a primit finanţare. Totodată, avem două proiecte importante depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului privind realizarea elecrificării în satele Dealu Frumos şi Burzeşti, toate celelalte sate fiind în prezent electrificate.

Care este situaţia şcolilor din comuna Vadu Moţilor?

-Şcoala cu clasele I-VIII din centrul comunei Vadu Moţilor are înscrişi pentru acest an şcolar 25 de copii în clasele I-IV şi 55 de elevi în clasele V-VIII. Unitatea de învăţământ dispune de toate dotările necesare desfăşurării cursurilor şi are 3 învăţătoare şi 10 profesori. Aici funcţionează o grădiniţă unde sunt în prezent înscrişi 30 de preşcolari, coordonaţi de două educatoare. De asemenea, mai există o şcoală cu clasele I-IV în satul Dealu Frumos. Toate cadrele didactice sunt calificate, în mare parte acestea deplasându-se pentru a-şi desfăşura cursurile din alte localităţi- Câmpeni, Albac sau Poiana Vadului. Şcoala din centrul comunei dispune şi de un microbuz care a fost adus prin intermediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Inspectoratului Şcolar Alba şi care transportă copiii din satele mai îndepărtate către şcoala din centrul comunei. Unul dintre obiectivele conducerii instituţiei de învăţământ şi a dascălilor este introducerea în viitor a uniformei şcolare. Comuna Vadu Moţilor beneficiază şi de internat şcolar. Acesta dispune de toate dotările specifice unei astfel de instituţii, având 39 de locuri de cazare. În fiecare zi aici servesc masa 31 de copii care domiciliază în localitate sau în satele aparţinătoare comunei Vadu Moţilor. Pe perioada sezonului de iarnă cele 39 de locuri sunt ocupate, date fiind distanţele de la şcoala din centrul comunei şi până la casele elevilor. Avem în vedere ca în viitorul apropiat să refacem acoperişul şi să realizăm izolarea termică a clădirii Şcolii cu clasele I-VIII din centrul comunei.

Câţi locuitori are comuna şi cu ce se ocupă aceştia?

-În prezent comuna noastră are 1450 de locuitori, în marea lor majoritate fiind pensionari. Prelucrarea lemnului, cultivarea pământului şi creşterea animalelor sunt şi au fost dintotdeauna ocupaţiile de bază ale localnicilor de aici. În trecut, una dintre preocupările importante ale femeilor din comună a fost prelucrarea inului şi a cânepii. Acestea se semănau primăvara, odată cu cerealele şi cu legumele. La vremea adunatului fânului şi a săpatului cartofilor, femeia culegea inul şi cânepa, pe care le punea snopi în clăi la uscat. Urma bătutul pentru a scoate sămânţa, tăiatul rădăcinilor şi topitul. După 2-3 săptămâni se scoteau din topilă şi se puneau la uscat. Urmau alte etape ale prelucratului: meliţatul, pieptănatul, torsul. Începând cu postul Crăciunului femeile torceau până târziu în noapte. În postul Paştelui începea ţesutul pânzei, care se punea din nou la părluit pentru a se albi. Acest obicei ţinea zile în şir, până se considera că pânza este destul de albă şi moale. Din pânza astfel obţinută se făceau cămăşi, cearceafuri, rochii şi prosoape. Această îndeletnicire s-a pierdut în negura vremii, inul şi cânepa nemaicultivându-se în zonă. Şi lâna de pe oi are drumul ei în datinile comunei. Primăvara oile se tuşină şi se tund. Lâna se spală, se calmănă, se face caier, se toarce, iar din fire se fac ciorapi, mănuşi sau se ţese. Din pănura obţinută se fac hainele de iarnă: pantalonii şi “tundra”. Tot din lână se fac cergi. Acestea au fost tradiţii păstrate cu sfinţenie şi practicate cu mult drag de localnicii noştri. Indiferent dacă gospodarii aveau animale sau lucrau pământul, o bună parte dintre ei îşi asigurau traiul vieţii şi în deceniile anterioare, la fel ca şi acum din prelucrarea lemnului sub diferite forme. Cei din satele Bodeşti şi Necşeşti făceau scânduri şi cioplitură. În schimb, cei din Popeştii de Sus, Lăzeşti – Toteşti, Tomuţeşti şi Burzeşti erau şi sunt ciubărari sau dogari. La Dealu Frumos oamenii confecţionează şindrile pentru acoperirea caselor. În timpul iernii se realiza “producţia”, iar primăvara oamenii plecau la diferite târguri din ţară pentru a o vinde. În parte, asemenea lucruri se petrec şi în prezent, fondul forestier al comunei făcând posibile asemenea îndeletniciri. Vreau să menţionez totodată că actualmente în comună îşi desfăşoară activitatea Asociaţia de Taurine şi Asociaţia de Creştere a Animalelor. De asemenea, aici există 100 de dosare depuse pe Măsura 1.4.1 privind sprijinirea fermelor de semisibzistenţă, iar în sprijinul comunităţii 19 asistenţi personali se dedică îngrijirii persoanelor cu anumite afecţiuni. În Vadu Moţilor pentru localnici au avut loc în acest an două cursuri destinate obţinerii unui certificat de competenţă profesională. Este vorba despre cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului , care are 28 de absolvenţi şi cursul de bucătari, care a fost finalizat de 27 de localnici, câţiva dintre aceştia având deja posibilitatea să se angajeze la pensiuni din zona noastră.

Ce ne puteţi spune despre bisericile din comuna Vadu Moţilor?

- Cea dintâi biserică ortodoxă din Vadu Moţilor datează din anul 1516 şi a fost construită din lemn şi acoperită cu şindrilă. În noaptea de 15 spre 16 august 1884 (stil vechi) a fost mistuită de foc, în urma unui trăznet. Biserica a ars complet, iar cele trei clopote au fost topite de căldură. Din masa de metal rămasă în urma topirii clopotelor s-a turnat un alt clopot, la Sibiu, în greutate de 45 de kg, care se află şi astăzi în patrimoniul bisericii. Un an mai târziu, prin contribuţia credincioşilor şi truda neostenită a preotului de atunci, George Scrob, s-au pus bazele unui nou lăcaş de rugăciune, iar după opt ani de muncă, în 1893 noua biserică a fost sfinţită. Noul lăcaş a fost zidit din piatră şi cărămidă, iar începând cu 1972, timp de 11 ani, cu sprijinul credincioşilor au fost făcute mai multe remedieri ale clădirii bisericii, cum sunt acoperirea cu tablă zincată, tencuirea şi spoirea în exterior, introducerea curentului electric, împrejmuirea cu stâlpi de beton a cimitirului. Peste ani, printr-o continuă trudă a credincioşilor şi a preoţilor, biserica a cunoscut multe transformări. Au urmat şi alte modernizări importante- instalarea centralei termice şi zugrăvirea exterioară , montarea crucii electrificate din faţa bisericii în anul 2008, refacerea picturii interioare în 2009. În privinţa celorlalte culte din comuna şi zona noastră, în satul Joldăşeşti există o biserică baptistă, construită şi întreţinută de membrii săi, iar în satul din centru s-a ridicat “Sala Regatului”, edificiu al cultului Martorii lui Iehova. Indiferent de credinţă, locuitorii comunei trăiesc în bună înţelegere.

Ce ar atrage turiştii în comuna Vadu Moţilor?

- Suntem la poarta de intrare în cea mai interesantă zonă din România –Ţara Moţilor. Interesul vizitatorilor va fi răsplătit cu prisosinţă, pentru că au ocazia să-i cunoască pe cei care trăiesc pe aceste meleaguri şi care poartă cu mândrie numele de moţi. În trecut, timp de mulţi ani, moţii au cutreierat România în lung şi-n lat vânzând ciubere, lemn de brad şi mere, din nevoia de a-şi asigura mijloace de trai pentru familiile lor. Acum, prin truda şi implicarea lor, ei pot primi pe oricine într-un ţinut minunat, într-o comună frumoasă şi ospitalieră. Aşezată într-un cadru natural de o rară frumuseţe, ne putem mândri că localitatea Vadu Moţilor oferă vizitatorilor privelişti de neuitat, linişte, aer curat şi ape cristaline. Ieşirea pe Bardai dă posibilitatea oricui de a admira întregul pitoresc al comunei. Urcând apoi pe oricare dintre vârfurile Citera Crişanului, Dealul Ponorului sau Piatra Hojii, ai în faţă întreaga splendoare a Ţării Moţilor. Acest spaţiu unic al comunei, atât de admirat şi tot mai mult căutat, este cuprins între limitele naturale Biharia, Petreasa, Muntele Mare, Geamăna, Detunata, Vâlcoiul cu Corabia, Vâlcanul, Poenile şi Găina. Este o privelişte pe care cu siguranţă vizitatorii nu o vor uita curând, iar dacă cerul este senin, atunci va dăinui peste vreme în memoria oricui îi aruncă o privire. Comuna este străbătută de la est la vest de Drumul Naţional 75, care traversează localităţile Vadu Moţilor, Necşeşti, Poduri Briceşti şi Popeştii de Jos. Celelalte localităţi aparţinătoare teritoriului administrativ al comunei sunt legate de DN 75 prin drumuri comunale şi locale. În comuna noastră există în prezent 8 pensiuni turistice, 3 cu restaurate proprii, care oferă turiştilor toate condiţiile necesare unei vacanţe de neuitat la munte, în Ţara Moţilor.

Pe ce loc este cultura în Vadu Moţilor?

-Păstrarea tradiţiilor, a dragostei pentru cântecul popular românesc este o prioritate pentru noi. Cu localnici de-ai noştri, comuna a obţinut de două ori locul II la festivalul “Cultură pentru cultură”, respectiv în 2009 la Abrud şi în 2010 în comuna Horea şi ne mândrim cu aceste reuşite. La acest concurs-festival, noi am participat cu taraf local, cu grup instrumental, cu ansamblu de dansuri populare, dar şi cu o şezătoare tradiţională cu care am i m p re s i o n a t plăcut juriul şi spectatorii. De asemenea, am l u a t parte şi la Festivalul Folcloric „La Porţile Tradiţiei” organizat chiar în comuna noastră, precum şi la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac.

Domnule primar, care sunt proiectele dumneavoastră de viitor?

-Ne dorim ca pe viitor să derulăm proiecte prin care să îmbunătăţim viaţa oamenilor din comunitatea noastră. Astfel, în cadrul programului “Reabilitare şi modernizare-10 000 kilometri drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local” în care suntem implicaţi, urmărim să realizăm asfaltarea drumului care face legătura între satele Popeştii de Jos şi Lăzeşti. Apoi ne dorim ca împreună cu Apele Române să refacem albia râului Arieş, în zona actualului teren de sport al şcolii cu clasele I-VIII în centrul comunei. În acest sens, vrem să amenajăm şi un teren de fotbal cu gazon sintetic, iar în viitorul apropiat să reabilităm acoperişul clădirii internatului şcolar.

Ce părere aveţi despre investiţii?

Haideţi să ne referim şi la proiectul minier de la Roşia Montană aflat în apropiere. – Sprijin orice investiţie care creează locuri de muncă la noi în zonă. Proiectul de la Roşia Montană este un proiect binevenit, din punct de vedere social fiind o oportunitate excelentă pentru a se crea locuri de muncă. Îmi doresc ca mineritul în această zonă să continue, un minerit modern care să dea de lucru oamenilor şi să fie făcut în mod eficient şi responsabil, cu respectarea tuturor condiţiilor pe care un astfel de proiect le presupune. Consider că investiţia de la Roşia Montana va contribui la creşterea economică a întregii zone, la dezvoltarea turismului şi va ajuta oamenii din zona Munţilor Apuseni. Şi bineînţeles, ca orice primar din Apuseni sper ca mina de la Roşia Montană să dea de lucru şi oamenilor din comuna mea.

Domnule primar, ce doriţi să le transmiteţi locuitorilor comunei Vadu Moţilor?

-Aş vrea în primul rând să le mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat până acum. Comuna noastră are un mare potenţial turistic pe care aş vrea să îl putem valorifica şi constituie un punct de atracţie pentru vizitatori, datorită frumuseţii locurilor, a peisajelor. Dorinţa mea este să lucrez şi în continuare în folosul oamenilor de aici, iar împreună cu consilierii locali cu care fac o echipă excelentă, să contribuim la bunăstarea şi progresul localnicilor noştri.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole

Comuna cu cea mai mare populaţie din Apuseni

În urma recensământului populaţiei desfăşurat în perioada 20-31 octombrie 2011, Bistra rămâne în fruntea clasamentului, fiind comuna cu cea mai mare populaţie din Apuseni, peste 5000 de locuitori. Ba mai mult,...

Primar de 15 ani

Marin Vîrciu conduce destinele comunei Gârda de Sus din 1996. În toţi aceşti ani a atras fonduri europene pentru ca oamenii de aici să trăiască mai bine iar comuna să fie recunoscută prin valorile ei. Comuna...

Vidra, o comună din Apuseni în plină dezvoltare

“Vom înfiinţa un centru local de promovare şi informare turistică ca să putem atrage cât mai mulţi vizitatori”, spune primarul Ioan Alexandru Resiga. Vidra este o comună întinsă şi primitoare, cu oameni...