Centrul istoric, Muzeul Mineritului, vestigiile romane și monumentele naturale pot deveni obiective turistice în condiţiile unor investiţii pe măsură

Roșia Montană are șansa unei moșteniri istorice care să transforme localitatea într-un centru al turismului în Munții Apuseni. Turiștii, însă, nu sunt cei care în momentul de faţă vin din curiozitate pentru câteva ore și fac câteva poze în centrul istoric. Pentru ca turismul să devină cu adevărat sustenabil, este nevoie de drumuri bune, spații confortabile de cazare și destule atracții turistice încât vizitatorii să rămână la Roșia Montană mai multe zile, de unde apoi pot organiza excursii în toţi Apusenii.

Doar în acest fel poate comunitatea să câștige cu adevărat: turiștii sunt o sursă de venit pentru proprietarii de pensiuni, micile magazine ale localnicilor sau pentru meșteșugarii cu produse tradiționale, care sunt mai valoroase ca suveniruri decât în viața de zi cu zi.

Spre deosebire de alte localități din România cu peisaj natural frumos sau cu monumente ale naturii, Roșia Montană chiar are șansa unei asemenea transformări. Proiectul minier al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) include atât investiții de amploare în infrastructură, cât și investiții specifice în patrimoniul zonei. Practic, proiectul minier „dă aripi” economiei locale și transformă o zonă a cărei economie a fost abandonată, într-o regiune cu perspective de dezvoltare pe termen lung.

Toate acestea sunt posibile pentru că investițiile actuale şi mai ales viitoare făcute de RMGC în zonă, în infrastructură, muzee sau alte atracții turistice vor rămâne ale comunității, în timp ce urmele exploatării vor dispărea la încheierea acesteia. Iar banii necesari există deja și sunt investiți chiar dinainte ca proiectul să înceapă.

Turismul, în proiect

Proiectul minier al RMGC include reabilitarea și conservarea Centrului Istoric Roșia Montană, dar și amenajarea unui muzeu modern al mineritului. Vechile galerii Cătălina-Monulești sunt în curs de reabilitare, pentru a putea fi vizitate în condiții de siguranță, printr-o finanțare asigurată de RMGC, cu acordul Ministerului Culturii. Planurile includ valorificarea zonelor Păru Carpeni și Piatra Corbului, restaurarea monumentului funerar de la Tău Găuri, conservarea in situ a vestigiilor romane descoperite în zona Carpeni, precum și organizarea unor trasee turistice integrate.

O hartă a posibilelor trasee turistice există deja. Ele includ un tur al centrului istoric, pornind din Piaţa Veche, trasee precum Calea Bisericilor și Calea Maurilor, dar și trasee mai lungi, către tăurile din zonă. La rândul lor, tăurile vor deveni centre de agrement sau de pescuit sportiv, pentru că dacă turiștii vor avea posibilitatea unor activități suplimentare, vor și rămâne mai mult timp la Roșia.

De aceea, din Roșia Montană se vor putea organiza drumeții către obiectivele de interes din Munții Apuseni, cu atenție specială pentru sporturile de iarnă, spectacole şi evenimente culturale.

Asul din mânecă: centrul istoric

Lista Monumentelor Istorice, publicată de Ministerul Culturii și Cultelor, include 41 de imobile din Roșia Montană, considerate monumente de importanță locală (categoria B). De asemenea, centrul istoric este în sine un monument, iar Piatra Despicată și Piatra Corbului sunt monumente ale naturii și valori de patrimoniu protejate.

Casele monument istoric vor avea de câştigat de pe urma proiectului minier, pentru că fondurile obținute din exploatarea aurului vor fi folosite și pentru un program amplu de reabilitare și restaurare. În plus, RMGC va investi și în lucrări de reabilitare pentru cele 300 de case din zona protejată centru istoric, chiar dacă nu toate sunt declarate oficial monumente.

Mineritul, din viață în muzeu

Proiectul RMGC include și planurile unui Muzeu al Mineritului gândit pe modelul unor mari muzee europene; primul pas a fost făcut prin reabilitarea integrală și amenajarea casei de la numărul 325, care adăposteşte Muzeul „Aurul Apusenilor”. Odată cu exploatarea minieră și cu acordul comunității locale, expoziția din prezent se va extinde, pentru a include exponate care să vorbească despre geologia, arheologia, istoria și etnografia zonei. Muzeul va fi completat de o secțiune în aer liber, dar și de galeria Cătălina- Monulești, pe care experții o consideră cea mai reprezentativă. În alte zone din apropierea Roșiei Montane, vestigiile arheologice importante vor fi conservate în locul în care au fost descoperite, aşa este cazul monumentului funerar roman de la Tău Găuri sau a caselor de epocă romană de pe dealul Carpeni.

Muzeul în sine are cu siguranță potențial turistic: cercetările finanțate de RMGC și efectuate de specialiști au scos la iveală peste 10.000 de obiecte vechi, care au fost restaurate sau sunt în curs de restaurare. Până acum, acestea au fost publicate în cărți de specialitate; dar e nevoie de investiții pentru ca și publicul larg să se bucure de ele, prin expunerea în viitorul Muzeu, spre beneficiul turiștilor și al comunității locale.

Alte zone potrivite pentru turism sunt şi sectorul Piatra Corbului şi sectorul Păru Carpeni. În special, sectorul Piatra Corbului cuprinde şantiere romane de exploatare săpate cu focul, impresionante prin dimensiunile lor mari.

Fondurile pentru toate lucrările necesare, inclusiv noul Muzeu al Mineritului şi cele pentru conservarea unor vestigii arheologice şi integrarea lor întrun circuit de turism cultural, vor fi puse la dispoziţie de către RMGC.

Compania va aloca astfel 70 milioane de dolari pentru lucrări de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic de la Roșia Montană. Suma care va fi alocată de companie, reprezintă practic dublul bugetului inițial anunțat de RMGC pentru patrimoniu și este un pas necesar în procesul de a asigura salvarea şi valorificarea moştenirii Roşiei Montane.

Cu asemenea investiții, exploatarea minieră va continua să aibă efecte pozitive pe termen lung, mult după ce lucrările propriu-zise se vor fi oprit; condițiile moderne create pentru turism vor asigura o sursă de venit, dar, mai ales, o șansă adevărată la dezvoltare durabilă alături de alte măsuri ce le aduce proiectul minier, cum ar fi investiţiile în infrastructură, curăţarea mediului, programe de susţinere social-educativă, programe de reconversie profesională şi susţinerea de industrii conexe.

Descoperiri majore în anii 2000

Prin Programul Naţional de Cercetare “Alburnus Maior”, finanţat chiar de către RMGC, patrimoniul de la Roşia Montană a devenit mult mai bine cunoscut.

Patru noi zone distincte au fost declarate în 2004 monumente istorice:

• Vestigiile romane de la Alburnus Maior, Zona Carpeni;
• Incinta funerară romană din zona “Tăul Găuri”;
• Galeria “Cătălina Monuleşti” din zona protejată a centrului istoric al localităţii;
• Galeriile romane din Masivul Cârnic, punct “Piatra Corbului”.

Bunurile de preț ale Roșiei Montane

Specialiștii care au făcut cercetările arheologice la Roșia Montană consideră că descoperirile cele mai semnificative și care pot fi conservate in-situ sunt:

• incinta funerară romană de la Tăul Găuri
• locuirea romană (incluzând o zonă funerară şi o posibilă zonă sacră) de pe Dealul Carpeni
• exploatările miniere antice din zona Piatra Corbului
• sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni
• o serie de vestigii arheologice din zona Centrului Istoric Roşia Montană, incluzând galeria

Cătălina Monuleşti şi exploatarea antică de suprafaţă din zona Văidoaia.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

2 Comentarii la articolul Viitoarele atracţii turistice ale Roşiei Montane