Tăbliţele cerate descoperite aici stau mărturie că localitatea s-a născut datorită mineritului

6 februarie, Ziua Roşiei Montane a fost sărbătorită de localnici, administraţia publică locală, compania Roşia Montană Gold Corporation dar şi de arheologi care cunosc însemnătatea acestei localităţi cu istorie în minerit. Actul de naștere al Roșiei Montane s-a semnat în 6 februarie 131. Aceasta e data menționată pe o tăbliță cerată, descoperită în anul 1854 în galeria Ohaba–Sf. Simion de pe versantul sudic al masivului Cârnic. Tăbliţele cerate descoperite aici stau mărturie că localitatea s-a născut datorită mineritului. “Unii care cu siguranţă n-au fost niciodată la Roşia Montană, protestează astăzi prin diverse locuri şi spun că salvează Roşia Montană. Eu am considerat că noi trebuie să-i oferim Roşiei Montane ceea ce i se cuvine. Foarte mulţi oameni din comunitate au participat la acest eveniment, deşi problemele de zi cu zi sunt tot mai multe în toate familiile. Am sărbătorit împreună ziua de naştere a comunei Roşia Montană şi am avut parte de un spectacol deosebit oferit de copiii din Roşia Montană şi de Corul Minerilor. La mulţi ani Roşia Montană şi să ne dea Dumnezeu sănătate şi prosperitate”, spune primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui.

6februarie, Ziua Roşiei Montane a fost sărbătorită de localnici, administraţia publică locală, compania Roşia Montană Gold Corporation dar şi de arheologi care cunosc însemnătatea acestei localităţi cu istorie în minerit.

Actul de naștere al Roșiei Montane s-a semnat în 6 februarie 131. Aceasta e data menționată pe o tăbliță cerată, descoperită în anul 1854 în galeria Ohaba – Sf. Simion de pe versantul sudic al masivului Cârnic. Acest document reprezintă cea mai veche atestare documentară a Roșiei Montane, una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase.

“Le doresc la mulţi ani tuturor roşienilor de aici, dar şi acelora care ne-au părăsit pentru un trai mai bun. Unii care cu siguranţă n-au fost niciodată la Roşia Montană, protestează astăzi prin diverse locuri şi spun că salvează Roşia Montană. Eu am considerat că noi trebuie să-i oferim Roşiei Montane ceea ce i se cuvine. Astăzi, foarte mulţi oameni din comunitate au participat la acest eveniment, deşi problemele de zi cu zi sunt tot mai multe în toate familiile. Am sărbătorit împreună ziua de naştere a comunei Roşia Montană şi am avut parte de un spectacol deosebit oferit de copiii din Roşia Montană. Le mulţumesc părinţilor pentru efortul pe care-l fac pentru copiii lor, dar şi celor care se ocupă de pregătirea acestora. Mulţumesc seniorilor din Corul Mine rilor. La Mulţi Ani Roşia Montană şi să ne dea Dumnezeu sănătate şi prosperitate”, spune primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui.

“Astăzi când aniversăm 1881 de ani de la prima atestare documentară a comunei Roşia Montană putem vorbi de un patrimoniu de mii de ani. Sperăm ca mineritul să ne dea ocazia să cercetăm trecutul, banii de la mină ne vor ajuta să facem zona istorică mai frumoasă. Această zonă istorică trebuie reabilitată tocmai pentru a fi redată circuitului turistic. În Roşia Montană va fi în viitor mult de muncă, trebuie cercetate din punct de vedere arheologic şi alte zone precum Carpeni, masivul Orlea. Chiar dacă astăzi peste 80% din populaţia ţării a aflat despre Roşia Montană, noi trebuie să le creăm românilor ocazia de a cunoaşte Roşia Montană. Comuna Roşia Montană trebuie să devină nu doar un centru minier, ci şi un centru turistic, lucru care însă nu poate fi făcut decât împreună, comunitatea alături de companie”, este de părere Dragoş Tănase, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation.

Tăblițele cerate descoperite la Roșia și alte surse documentare ne arată că romanii au înfiinţat aici prima aşezare permanentă pentru sclavii şi coloniştii care lucrau în minerit şi au făcut şi primele mari exploatări de aur şi argint din zonă.

Istoria Roșiei Montane a fost redescoperită abia în anii 2000, când a început Programul Na țional de Cercetare Arheologică “Alburnus Ma ior”, finanțat de Roșia Montană Gold Corporation – o cercetare sistematică a patrimoniului, care a scos la lumină noi dovezi despre via ța de-a lungul a aproape 2.000 de ani de minerit.

“Sunt deja 41 de ani de când vin la Roşia Montană, de aceea cred că pot fi considerat cetăţean al comunei Roşia Montană. Alburnus Maior a intrat în conştiinţa Europei de la sfârşitul secolului XVIII, atunci când aici au fost descoperite tăbliţele cerate-primele acte juridice încheiate pe acest teritoriu-acte care ilustrează şi dovedesc viaţa co ti diană dintr-o localitate cu o civilizaţie californiană. Dacă până în anul 2000 despre Roşia Mon tană se ştiau puţine lucruri, trebuie ştiut faptul că cele mai multe piese au apărut odată cu demarararea Programului Naţional de Cercetare Arhe – ologică, timp de 7 ani completându-se tabloul Roşiei Montane”, le-a spus celor prezenţi la eveniment, conf. univ. dr. Vasile Moga din Alba Iulia.

“Trebuie să fim mândri că facem parte dintr-o comunitate în care mineritul a lăsat urme care astăzi sunt descoperite cu emoţie şi în acelaşi timp cu bucurie. În aceste momente de sărbătoare pentru localitate ar fi momentul ca toţi locuitorii să fie într-o relaţie de prietenie, pentru ca acea muncă “sisifică” care a fost un blestem pentru această localitate să fie transformată într-o muncă constructivă pentru binele oamenilor. Şi acest lucru se poate realiza prin con tinuarea mineritului, profesiune de bază care a pus bazele şi a continuat dezvoltarea zonei de peste 2000 de ani”, spune dr. Andrei Jurca, preşedintele ONG Pro Roşia Montană.

Roşienii s-au adunat cu mic, cu mare la Căminul Cultural ca să marcheze acest eveniment important pentru ei.

Ştefan Oprişa-localnic: “Mă bucură faptul că astăzi a fost organizat acest eveniment după 1881 de ani, un eveniment la care au luat parte neaşteptat de mulţi localnici. O iniţiativă lăudabilă a primarului comunei Roşia Montană, acţiune în care a fost sprijinit de către compania Roşia Montană Gold Corporation. Sperăm ca de azi înainte această zi să devină un simbol pentru roşieni, aşa cum este şi Ziua Minerului”.

Ioan Galdău-localnic: “Noi roşienii am asistat de câţiva ani la tot felul de aşa-zise sărbători pe care le-au organizat nişte neaveniţi. Acest eveniment organizat astăzi aparţine roşienilor, este bine că autorităţile locale au organizat acest eveniment tocmai pentru a arăta celor interesaţi de soarta Roşiei Montane, că localitatea noastră este o localitate bimilenară, o localitate în care aşa cum spun şi specialiştii arheologi, s-a făcut minerit. Sperăm că această zi de 6 februarie va fi întotdeauna o sărbătoare şi că mineritul va continua”.

Şi pentru că tăblițele cerate sunt o fereastră deschisă în trecut, una prin care se întrezărim viața așa cum era atunci, sistemul economic, religia și legile acelor timpuri, elevii Şcolii “Simion Balint” din Roşia Montană, împreună cu Radu Ota şi Ovidiu Oargă, arheologi în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia în rolurile de magistrat şi notar, au pus în scenă “Povestea tăbliţelor cerate”. Sceneta a reînviat atmosfera din vechea aşezare minieră Alburnus Maior din perioada romană, când minerii iliro-dalmaţieni, din neamul tracilor, majoritatea neştiutori de carte, apelau la romani pentru încheierea unor contracte. Obiectul contractului era trecut pe tăbliţele cerate – împrumut de bani sau unelte pentru a intra în mină să scoata aurul, cumpărare de sclavi etc.

Fetele din Roşia Montană au prezentat şi un dans ritualic închinat zeiţei Bendis, zeiță din mitologia dacică, ce veghea asupra căsătoriei şi a legăturilor matrimoniale. La iniţiativa administraţiei locale, programul artistic a fost pregătit de instructorii Gelu Muntea, Oana Joldeş şi Angela Buta, cu sprijinul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Corul Minerilor a încheiat programul artistic interpretând mai multe piese corale sub bagheta dirijorului Gelu Muntea.

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Alte Articole