În lipsa unor investitori importanţi după închiderea mineritului din zonă, edilul Silviu Ponoran luptă cu şomajul şi caută noi direcţii de dezvoltare

Prima atestare documentară a Zlatnei, sub denumirea de Ampelum datează din anul 158 d. Hr. de pe vremea împăratului roman Antoninus Pius. În timpul lui Septimius Sever, oraşul Ampellum a fost ridicat la rangul de “municipium” şi a devenit cel mai important centru din Munţii Apuseni, fiind păzit de un detaşament al Legiunii a XIIIa Gemina. După părăsirea Daciei de către romani, rămâne un important centru de continuitate şi formare a poporului şi limbii romane şi primeste toponimicul de Zlatna, după bogăţia lui în aur.

La mijlocul sec. XVII, Zlatna devine centrul domeniului aurifer al Munţilor Apuseni, statut pe care îl deţine până în 1848. Începând cu anul 1748, se construiesc topitorii şi şteampuri puse în funcţiune de forţa apei. Zlatna devine centru industrial important prin topitoriile sale, dintre care cea construită în 1850 va funcţiona până în sec.XX. Aici sa utilizat pentru prima oara în Tran – silvania, maşina cu aburi.

Fost oraş minier, Zlatna se confruntă acum cu o cotă ridicată a şomajului şi cu lipsa locurilor de muncă. Oraşul de pe Valea Ampoiului este condus de primarul Silviu Ponoran, că ruia oamenii i-au acordat girul vre me de 16 ani.

Domnule primar, ce v-aţi dorit când aţi ajuns în fruntea urbei?

-Am visat ca oraşul Zlatna să devină un oraş modern, curat, ecologizat. Iată că astăzi după 16 ani în care am condus destinele acestui oraş, visul a devenit realitate. Vorbeam de un vis care astăzi a devenit realitate, nu este însă vorba de un vis, ci de un plan cu “bătaie” lungă, care avea ca obiectiv principal ecologizarea zonei, un plan care astăzi este transpus în practică, valoarea proiectelor ecologice fiind de aproape 80 milioane euro.

Foşti mineri, cu ce se ocupă acum localnicii?

-Astăzi principala ocupaţie a locuitorilor oraşului Zlatna a rămas agricultura şi prelucrarea primară a lemnului, foarte mulţi locuitori alegând odată cu “îngroparea” mineritului să lucreze în municipiul Alba Iulia. Putem însă vorbi şi de o rată destul de ridicată a şomajului, astăzi aceasta fiind undeva sub 20%, însă cred că şi această rată va scădea sensibil în următoarea perioadă, odată cu derularea a noi proiecte în ecologizare şi în infrastructură.

Câţi locuitori mai are oraşul Zlatna?

-După ultimul recensământ, oraşul Zlatna are în jur de 8300 de locuitori, din cei aproape 11000 câţi avea în urmă cu ceva ani.

Zlatna a fost cunoscută încă din antichitate ca fiind un oraş minier, astăzi aproape au fost şterse urmele mineritului. Poate mineritul să reînvie această localitate?

- Eu nu spun că nu, însă deocamdată nici un investitor în acest domeniu nu a fost interesat. Noi administraţia locală sprijinim un proiect de revigorare a mineritului dacă respectă condiţiile de mediu şi este benefic pentru localitate, pentru ţară. Deocamdată noi ne-am preocupat de ecologizarea zonei, am modernizat infrastructura oraşului şi am dezvoltat mai multe proiecte în zootehnie şi agricultură. Odată cu refacerea pajiştilor aici a fost creat cadrul propice creşterii animalelor, fiind depuse cele mai multe proiecte pe Măsura 141, proiecte pe care le-am sprijinit. Numai dacă vom avea fermieri bogaţi vom dezvolta şi agricultura, vom putea vorbi şi de o ţară prosperă. Şi faţă de alţii ne ajută relieful.

Care au fost primele proiecte de investiţii derulate după închiderea mineritului la Zlatna?

- Un program în care beneficiar al tuturor proiectelor este consiliul local, program finanţat prin Ministerul Mediului, dar şi din bugetul local a fost “Pro gramul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna şi Copşa Mică-subprogramul Zonelor Fierbinţi Zlat na”. Aici trebuie să amintesc câteva dintre proiectele demarate încă din anul 2006, proiecte care au ca termen de finalizare anul 2012, precum amenajarea râului Ampoi şi a afluenţilor acestuia în zona oraşului Zlatna, reabilitarea sistemului de salubrizare a oraşului prin construirea unei staţii de transfer a deşeurilor menajere, ecologizarea şi înlăturarea efectelor poluării din zona industrială dezafectată. De asemenea am reabilitat întregul ecosistem şi reţeaua de canalizare a oraşului şi am extins reţeaua de alimentare cu apă a localităţii, am reabilitat fosta albie a râului Ampoi, investiţii a căror valoare a depăşit suma de 53 milioane euro. Astăzi, zona râului Ampoi a fost transformată într-un spaţiu destinat activităţilor recreative, locuitorii găsind aici terenuri de tenis, leagăne pentru copii, badminton, trambuline. Tot aici, prin Programul de Reabilitare şi Ecologizare a fost inclusă şi investiţia “Patinoar artificial”, obiectiv situat în zona stadionului şi care reprezintă unul dintre cele mai curajoase proiecte realizate din fonduri europene şi sprijin guvernamental. Nu am neglijat nici construcţia de noi locuinţe, doar anul trecut a fost dat în folosinţă un bloc ANL, iar în anii următori intenţionăm să ridicăm alte două blocuri de locuinţe destinate în special tinerilor, în zona târgului de animale, tot prin programul ANL. După ce canalizarea oraşului a fost extinsă prin construirea a încă 46 kilometri de conductă, iar reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului depăşeşte 30 de kilometri, în 2011 am inaugurat două ştranduri destinate atât copiilor cât şi adulţilor. Un alt proiect aflat în derulare astăzi este cel privind reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură a oraşului, proiect finanţat prin Agenţia Ro mână pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, un proiect în valoare de aproape 2 miliarde lei.

Am înţeles că aţi demarat lucrările la un nou parc în oraş.

-Aşa este. Un proiect la care se lucrează în prezent este cel privind amenajarea unui parc, investiţie care se derulează prin fondurile alocate de Mi nis terul Mediului prin Administraţia Fondului de Mediu, un proiect care vizează îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii. Acest pro iect este executat pe un teren intravilan în suprafaţă de 12.451 mp, parcul având o suprafaţă de 7.200 mp. În prezent lucrăm şi la modernizarea şi reabilitarea străzilor în oraşul Zlat na şi localităţile aparţinătoare, un proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Prin acest proiect vor fi modernizate 11 străzi în lungime de a – proape 14 kilometri, în valoare totală de 41.750.698,20 lei şi care va contribui la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei. Astăzi, acest proiect aşa cum vă spuneam este în curs de execuţie, până în prezent fiind executate lucrări pe tronsonul Trâmpoiele I şi II şi strada Decebal, termenul de finalizare a lucrărilor fiind luna martie 2013. Un alt proiect aflat în derulare este proiectul de reabilitare a DC 66 Trâmpoiele- Rupturi, un proiect derulat prin FRDS în valoare de 159.000 dolari de către Comunitatea Minieră Trâmpoiele- Rupturi în parteneriat cu Primăria oraşului Zlatna. Prin reabilitarea acestui drum se urmăreşte aducerea lui la parametrii tehnici impuşi. Un alt proiect care se află în curs de finalizare, finanţat din bugetul local, în valoare de 5 miliarde lei este proiectul “Lucrări de Reabilitare Trotuare în oraşul Zlatna”. În aşteptarea semnării acordului de grant se află proiectul “Reabilitare zonă indus trială Zlatna pentru înfiinţarea unui parc industrial”, în valoare de 9.135.057,68 lei şi prin care urmează a fi amenajată o clădire în care să funcţioneze birourile viitorului parc industrial.

Ce aţi dori să le spuneţi oamenilor?

-Aş dori să fie con vinşi că voi face totul pentru binele oraşului şi că pentru acest lucru am nevoie de sprijinul lor.edilul Silviu Ponoran luptă cu şomajul şi caută noi direcţii de dezvoltare

Spune şi altora

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•